În condițiile draftului de ordonanță de urgență aflat în dezbatere publică, prețurile finale pentru consumatorii casnici vor fi diferite în funcție de zona în care se află locurile de consum, ca urmare a tarifelor de distribuție diferite.
Astfel, pentru populația racordată la cei mai mari 3 distribuitori, care acoperă cea mai mare parte a țării, prețul final ar urma să scadă cu 12%, 11% și respectiv 10%, față de plafonul actual de 0,31 lei/kWh.
Pentru clienții racordați la distribuitorii mai mici, ieftinirile estimate merg de la 23% la 4%, conform calculelor AEI.
Consumatorii de la un singur operator de distribuție ar urma să suporte o scumpire față de plafonul actual, cu 3%.
″În lunile de iarnă 2026/2027, dacă considerăm o situație similară cu cea din ianuarie 2026, adică consumuri mai mari lunare cu circa 8% și creșteri de preț pentru gazele achiziționate spot până la dublu față de prețul stabilit administrativ pentru producția internă, prețurile pentru consumatorii casnici pot să crească cu până la 8% (față de cele noi estimate mai sus – n.r.). De asemenea prețurile pentru consumatorii noncasnici (...) pot să crească cu până la 25%″, estimează cei de la AEI.
Proiectul de ordonanță de urgență privind noul sistem de stabilire a prețului la gaze naturale pentru populație și CET-urile de încălzire centralizată de la 1 aprilie, elaborat de Ministerul Energiei, elimină plafoanele de preț final din momentul de față, de 0,31 și 0,37 lei/kWh, însă păstrează în bună măsură neschimbate multe dintre prevederile legislației încă în vigoare, rezultă din analiza Profit.ro.
Baza noului sistem este menținerea unui preț angro reglementat cu care producătorii interni vând furnizorilor pentru asigurarea consumului clienților casnici și al centralelor de producție de energie termică, precum și pentru umplerea depozitelor subterane de înmagazinare la minimum 90% din capacitate.
Acest preț angro reglementat la producător, care reprezintă grosul prețului final de furnizare, ar urma să scadă cu 8,3%, de la nivelul actual de 120 lei/MWh la 110 lei/MWh.
Este păstrată, de asemenea, reglementarea componentei de furnizare din prețul final, la 15 lei/MWh, aceasta incluzând costurile operaționale, administrative și de personal ale furnizorilor, plus marja de profit.
Rămâne în vigoare, de asemenea, limita de includere în prețul final facturat a costurilor furnizorilor cu dezechilibrele, la cel mult 10% din contravaloarea gazelor naturale destinate populației și CET-urilor.
Tarifele de înmagazinare rămân în continuare nereglementate, deși sectorul are de facto structură de monopol.
Nereglementat rămâne și costul, inclus în prețul final, al gazelor naturale procurate de furnizori din import pentru consumul casnicilor și CET-urilor, în momentele în care producția internă este insuficientă pentru asigurarea acestuia, în principal în perioadele de iarnă grea, precum cea din momentul de față.
Iar devreme ce dispar plafoanele de preț final pentru populație și CET-uri, rezultă că furnizorii nu vor mai fi obligați să suporte povara eventualelor majorări de tarife de transport și distribuție și le vor putea include în prețul final facturat.
Metodologia de stabilire a acestora este reglementată prin norme ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), tarifele reflectând costurile Transgaz și ale distribuitorilor cu investițiile în rețele și cu operarea acestora, la care se aplică o rată procentuală reglementată de rentabilitate, fixă.
Aceste tarife sunt actualizate periodic, următorul termen de actualizare fiind vara acestui an, adică înainte de viitorul sezon rece. La fiecare actualizare, noile tarife, calculate de operatori, trebuie aprobate de către ANRE, care de cele mai multe ori acceptă doar parțial majorările solicitate de aceștia.
Cumulate, tarifele de transport și distribuție reprezintă peste un sfert din totalul prețului final facturat.
″Actualul context geopolitic a devenit, în ultima perioadă, din ce în ce mai complicat, în urma continuării războiului din Ucraina și a deciziei Ucrainei de a întrerupe tranzitul de gaze din Federația Rusă pe teritoriul său. Toate aceste elemente au avut impact asupra prețurilor gazelor naturale la nivel internațional, care manifestă în acest moment o tendință stabilă, dar care poziționează prețurile finale publicate de principalii furnizori de gaze naturale pentru consumatorii casnici peste prețul plafonat prin OUG nr. 6/2025.
Un alt element cu impact evident asupra prețurilor la gaze naturale la nivel național a fost perioada de iarnă care, spre deosebire de ultimii ani, a fost una cu temperaturi mult mai scăzute, ceea ce a solicitat o creștere importantă a consumului de resurse energetice, în vederea asigurării încălzirii și a producerii de energie electrică, pentru care, de asemenea, s-a înregistrat o cerere crescută.
De exemplu, in a doua jumătate a lunii ianuarie 2026, România a trecut prin cel mai intens val de frig din ultimii 10 ani în zonele sudice, inclusiv București. Chiar daca Romania a gestionat bine depozitele de gaz, temperaturile scazute la nivel european au condus la golirea accelerată a depozitelor de gaze la nivel european, o scădere cu 13% față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce va conduce la un efort sporit pentru refacerea stocurilor de gaze naturale necesare sezonului de iarnă 2026-2027.
Dat fiind sprijinul pe care România îl acordă constant Republicii Moldova pentru asigurarea necesarului de gaze naturale și energie electrică, și acesta reprezintă un element care a pus presiune asupra Sistemului Energetic Național și a sectorului gazelor naturale, din punct de vedere al disponibilității resurselor necesare″, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță de urgență elaborat de Ministerul Energiei.
