Cea mai bună ofertă concurențială de furnizare de energie electrică pentru consumatorii casnici din București din momentul de față prevede un preț final contractual, cu toate tarifele și taxele incluse, de 1,16 lei/kWh, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Acest preț este mai mic decât plafonul superior prevăzut de legislația în vigoare, de 1,3 lei/kWh, dar semnificativ mai mare decât celelalte două mai avantajoase, preț final ″liber″, de 0,68 și 0,8 lei/kWh.
Mai există o ofertă cu preț final de 1,36 lei/kWh, restul fiind mai mari de 2 lei/kWh și existând una chiar și de peste 4 lei/kWh.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
De ce este important Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat miercuri, după ședința de guvern, că se caută modalități de modificare a legislației pentru ca prețurile plătite de consumatorii casnici pe facturi să scadă. ″Noi încercăm să scădem și mai tare facturile. Se poate merge sub aceste plafoane, desfășurăm o analiză tehnică și vom veni cu eventuale ajustări ale OUG nr. 27/2022. Românii vor plăti mai puțin, plafoanele maxime rămân la fel. Ne uităm dacă există vreo modalitate pentru a determina scăderi și mai mari ale prețurilor″, a spus ministrul.
De asemenea interesant După cum a relatat Profit.ro, statul român are în prezent datorii restante de 4 miliarde de lei față de furnizorii de energie electrică și gaze naturale, reprezentând compensații cuvenite pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție angro din piețe ale acestora și prețurile plafonate prin lege facturate consumatorilor finali. Ieftinirea energiei și gazelor pe piețele angro diminuează atât obligațiile de plată de compensații către furnizori ale statului, cât și încasările din supraimpozitarea producătorilor și traderilor. Problema este că cele două componente nu scad în mod coordonat în același timp, statul datorând compensații mai din urmă, de când cotațiile angro nu scăzuseră încă.
La cea mai bună ofertă, de 1,16 lei/kWh, cea mai importantă componentă a acestui preț contractual final, și singura variabilă, adică prețul energiei ca marfă, este de circa 0,610 lei/kWh, adică 610 lei/MWh.
Restul reprezintă costuri fixe reglementate (tarife de transport, sistem și distribuție, taxă de cogenerare, certificate verzi, acciză și TVA). Tarifele de distribuție diferă în funcție de zonele din țară în care locuiesc consumatorii casnici.
Un preț doar al energiei active de 610 lei/MWh, chiar presupunând că include o marjă generoasă de furnizare, este cu 35,5% mai mare decât cel reglementat angro, de 450 lei/MWh, cu care principalii producători din România sunt obligați să-și vândă cantitățile disponibile către furnizorii cu clienți finali în portofoliu, distribuitori și Transelectrica, prin așa-numitul mecanism de achiziție centralizată (MACEE).
În ultima perioadă, pe piețele angro românești administrate de OPCOM, s-au încheiat tranzacții bilaterale și sub acest nivel, cotațiile scăzând în unele cazuri chiar la 350 lei/MWh. Și pe piața spot, pentru ziua următoare (PZU), prețurile sunt sub nivelul reglementat angro, de 450 lei/MWh.
Însă pentru un preț final ″liber″ (neimpus prin plafonare) la consumatorul final casnic de 0,8 lei/kWh (800 lei/MWh), prețul energiei ca marfă ar trebui să scadă chiar mai mult, spre 300 lei/MWh.
Pentru unul final de 0,68 lei/kWh (680 lei/MWh), prețul de piață ar trebui să coboare spre 200 lei/MWh.
Anterior, Burduja declarase că se are în vedere păstrarea schemei de plafonare a prețurilor din energie până în martie 2025, așa cum prevede legislația în vigoare, și că întregul lanț logistic al industriei de profil își dorește o etapizare a măsurilor de ieșire din această schemă.
″Dacă am apela la o măsură bruscă, s-ar îngrămădi furnizorii de energie electrică și iarăși ar duce la o creștere de prețuri, deci va fi o ieșire etapizată, foarte bine gândită″, arătase Burduja, fără să dea alte detalii.
