Ministrul PNL al Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat aprobarea în Guvern a unui memorandum care prevede demersuri de realizat în vederea fuziunii dintre Electrocentrale București (ELCEN) din portofoliul ministerului, principalul producător de energie termică al Capitalei, și Compania Municipală Termoenergetica a Primăriei, operatorul sistemului centralizat de transport și distribuție a agentului termic din București, proiect mai vechi, eșuat în urmă cu 5 ani.
″De ce e nevoie de această fuziune? Pentru că e nevoie de un sistem centralizat de producție, transport, distribuție și furnizare a agentului termic. Vedem problemele de fiecare zi ale zecilor de mii de bucureșteni care nu au căldură și apă caldă. Pentru că ambele companii trebuie să lucreze împreună când vorbim de investiții. Degeaba ne pregătim noi să lansăm, în prima jumătate a acestui an, apeluri de proiecte de modernizare a CET-urilor (ELCEN – n.r.), dacă nu se modernizează și rețeaua de termoficare. Nu mai vorbesc de toate economiile de costuri care rezultă dintr-o fuziune″, a spus Burduja, după ședința de Guvern.
Ministrul Energiei și-a manifestat în mai multe rânduri, în ultima perioadă, disponibilitatea de a candida din partea PNL pentru postul de primar general al Capitalei la alegerile locale de anul acesta și l-a criticat repetat pe edilul în funcție, Nicușor Dan, pentru problemele sistemului centralizat de termoficare din București.
Memorandumul aprobat miercuri de Guvern mandatează Ministerul Energiei pentru a întreprinde toate demersurile legale necesare în vederea realizării serviciului public de alimentare cu energie termică prin sistem centralizat (SACET) în Municipiul Bucuresti, prin fuziunea dintre Societatea Electrocentrale București SA și Compania Municipală Termoenergetica București SA. Potrivit sursei citate, entitatea rezultată în urma fuziunii ″nu va avea ca unic acționar Municipiul București, ci va avea doi acționari, Statul Român (adică administrația centrală – n.r.) și Municipiul București″.
″Menționez că ELCEN este o companie mult mai valoroasă decât Termoenergetica. Are active mult mai mari: terenuri, centralele de producție a agentului termic. Nu se compară cu Termoenergetica. Termoenergetica e o companie care, în principal, doar facturează. Are niște sisteme, niște resurse umane, dar cam atât. Deci mă aștept ca, în compania rezultată, Ministerul Energiei să aibă ponderea cea mai mare, dacă nu cumva Municipiul București va decide să vină cu un aport de capital″, a spus ministrul Energiei.
Termoenergetica are peste 3.000 de angajați și prestează activități de operare, întreținere, mentenanță, reparații și dezvoltare a rețelei de transport și distribuție a agentului termic din București.
Pentru realizarea fuziunii, e nevoie în primul rând de modificarea legislației în vigoare, astfel încât, în urma fuziunii, societatea absorbantă sau, după caz, noua societate rezultată din procedura de fuziune să poată continua prestarea serviciului public de alimentare cu energie termică în Municipiul București (producere, transport, distribuție și furnizare energie termică), prin gestiune directă, prin cesionarea Contractului nr. 7/29.11.2019, semnat intre Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetica București – Ilfov și Compania Municipală Termoenergetica București, cu toate drepturile și obligațiile izvorâte din acest contract și din legislația aplicabilă, deținute în prezent de Termoenergetica.
″Ministerul Energiei va solicita către Primarul General al Municipiului București transmiterea unui punct de vedere prin care acesta își va putea exprima acordul de principiu (neangajant) pentru realizarea fuziunii″, mai scrie în document, termenul propus de transmitere a solicitării fiind de circa 2 săptămâni.
″Trebuie să vrea și Nicușor Dan. O să vedem. Eu i-am trimis o scrisoare acum vreo 8 luni de zile. Nu mi-a răspuns nici până în ziua de astăzi. Sper că la asta o să-mi răspundă, pentru că e, totuși, important. Dacă îmi răspunde și dorește, fuziunea este fezabilă până la finalul acestui an″, a punctat Burduja.
Decizia în această speță nu îi aparține însă primarului general, ci Consiliului General al Municipiului București (CGMB), în care coaliția PSD-PNL deține majoritatea. În urmă cu circa 2 luni, Sebastian Burduja a fost numit președinte interimar al organizației București a liberalilor.
Ministerul Energiei mai arată în memorandum că, având în vedere prevederile legii nr. 325/2006, încadrarea strictă a activității ELCEN în cadrul definit de acest act normativ este neclară, deși, în substanță, rezultatul activității sale comerciale (producția energiei termice) este destinată serviciului public. Astfel, deși ELCEN participă la activitatea de producere a agentului termic ce este transportat, distribuit și furnizat mai departe de către Compania Municipală Termoenergetica București SA către populația Municipiului București, activitatea acesteia este desfășurată în cadrul juridic al unei societăți comerciale cu capital de stat, având acționar majoritar statul român, prin Ministerul Energiei, cu o participație de 97.51%, și nu la nivelul unităților administrativ teritoriale, așa cum este prevăzut în art. 2 din Legea nr. 325/2006.
″Neclaritatea încadrării activității ELCEN privind producerea energiei termice în categoria unui serviciu public, este raportată la prevederile art. 2 alin (1) din legea nr. 325/2006 (“Legea serviciului public de alimentare cu energie termică”), de unde rezultă că ,,serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat face parte din sfera serviciilor comunitare de utilități publice și cuprinde totalitatea activităților privind producerea, transportul, distribuția și furnizarea energiei termice, desfășurate la nivelul unităților administrativ-teritoriale sub conducerea, coordonarea, controlul și responsabilitatea autorităților administrației publice locale sau asociațiilor de dezvoltare comunitară ….”. Or, după cum am arătat anterior, ELCEN are ca principal acționar Statul Român prin Ministerul de Energiei (97% din acțiuni), activitatea sa de producție de energie termică nefiind sub conducerea, coordonarea, controlul și responsabilitatea Municipiului București″, se menționează în document.
Potrivit acestuia, dat fiind faptul că, în conformitate cu prevederile legale actuale, contractul de delegare a serviciului public de alimentare cu energie termică nu poate fi cesionat către ELCEN în cadrul procedurii de fuziune, pentru a fi realizat SACET în Municipiul București este necesară modificarea cadrului legal existent (Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006 republicată etc) pentru a permite ca, după finalizarea procesului de fuziune, societatea absorbantă sau, după caz, noua societate rezultată din procedura de fuziune să poată continua prestarea serviciului public de alimentare cu energie termică in Municipiul București, prin gestiune directă, prin cesionarea contractului de delegare.
Mai mult, toate obligațiile prevăzute de lege în sarcina Municipiului București cu privire la termoficare, inclusiv cea de acoperire a pierderilor induse de prestarea serviciului public de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice pentru populație în sistem centralizat și neacceptate în preț/tarif, după realizarea fuziunii, se vor menține, chiar dacă societatea absorbantă sau, după caz, noua societate rezultată din procedura de fuziune nu s-ar mai afla în subordinea acestei unități administrative teritoriale, ceea ce presupune asumarea, în continuare, a riscurilor rezultate din prestarea serviciului public de alimentare cu energie termică.
Foarte important, potrivit memorandumului, fuziunea se va realiza cu condiția ca, la data fuziunii, toate datoriile Termoenergetica față de ELCEN să fie plătite, cu termen estimat de 180 de zile de la modificările legislative menționate mai sus. ″După finalizarea procedurii de fuziune, Municipiul București are posibilitatea realizării unui aport de capital la societatea absorbantă sau, după caz, la noua societate rezultată din procedura de fuziune, prin majorarea capitalului acesteia, în funcție de disponibilitățile financiare pe care le are la dispoziție″, mai prevede documentul.
Este exact motivul pentru care ideea fuziunii a eșuat în urmă cu 5 ani. Atunci, Primăria Capitalei nu a găsit o soluție legală prin care să își asume responsabilitatea pentru plata datoriilor istorice și curente ale RADET, ″strămoașa″ intrată ulterior în faliment a Termoenergetica, în sumă totală de peste 1,6 miliarde lei, și nici în privința riscului ca această plată, precum și cea aferentă preluării prin transfer de afacere a activelor și operațiunilor ELCEN, să fie considerate ajutoare de stat ilegale, astfel încât procesul de fuziune dintre cele două entități responsabile cu încălzirea bucureștenilor nu a putut avansa.
Ulterior, în mandatul actualului primar, Nicușor Dan, s-a pus problema ca Termoenergetica să preia ELCEN, idee de asemenea eșuată.
La 18 ianuarie 2024, datoriile Termoenergetica față de ELCEN se cifrau la peste 800 milioane lei, reprezentând contravaloarea energiei termice livrate de producător în perioada iunie – decembrie 2023.
″Dat fiind faptul că, la data prezentei, Municipiul București nu înregistrează față de Termoenergetica subvenții restante, (…) principala cauză a acumulării acestei datorii o reprezintă pierderile induse de prestarea serviciilor publice de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice pentru populație în sistem centralizat înregistrate de către Termoenergetica, ce nu sunt asumate și achitate de către Municipiul București. În acest sens, se reține faptul că Municipiul București nu a acoperit în integralitate pierderile induse de prestarea serviciilor publice de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice pentru populație în sistem centralizat înregistrate de către Termoenergetica (…).
Față de această situație, arătăm că, fără o reorganizare a sistemului de alimentare cu energie termică în Municipiul București care să fie în măsură să reducă sau chiar să elimine pierderile induse de prestarea serviciilor publice de producție, transport, distribuție și furnizare a energiei termice pentru populație în sistem centralizat, există perspectiva reală a repetării scenariului, deja cunoscut, care a condus la intrarea în faliment a RADET București (predecesoarea Termoenergetica), cu consecința compromiterii iremediabile a acestui sistem de termoficare ce contribuie la realizarea unui serviciu public major pentru populația Municipiului București″, mai scrie în memorandum.
Acolo se mai menționează că, dat fiind faptul că ELCEN este o verigă importantă în ceea ce privește alimentarea cu energie electrică în Sistemul Energetic Național, având un rol important în asigurarea cu energie electrică a Capitalei, societatea absorbantă sau, după caz, noua societate rezultată din procedura de fuziune va continua această activitate, cu obținerea tuturor licențelor necesare emise de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
