"Românii stăteau (în 2011 – n.r.) cu perimetrele (de gaze de șist – n.r.) și nu făceau nimic, iar cei de la Chevron erau nemulțumiți. Așa că am intervenit. Este ceea ce fac ambasadorii în mod tradițional în numele companiilor americane", își amintea, în 2014, fostul ambasador SUA la București Mark Gitenstein. Ce a urmat se știe: resursele descoperite prin explorare s-au dovedit neexploatabile comercial, după anticipații prea optimiste, încurajate inclusiv de la nivel înalt, la fața locului au avut loc proteste persistente ale localnicilor și ONG-urilor de mediu, soldate inclusiv cu conflicte cu jandarmii, iar plecarea Chevron din România în 2014 a fost "încununată" de un litigiu la Tribunalul Arbitral de la Paris, în urma căruia americanii au fost obligați la începutul anului trecut să plătească statului român peste 90 milioane dolari.
Un scenariu asemănător s-a derulat în Polonia. Pe scurt, un eșec al diplomației energetice americane, din care pare ca SUA să fi tras învățăminte.
În prezent, principalul jucător petrolier american din Marea Neagră, ExxonMobil, și-a amânat pe termen nedefinit decizia finală de investiție în perimetrul Neptun Deep, la care este partener cu OMV Petrom, nemulțumit de Legea offshore adoptată anul trecut, la care ulterior s-a adăugat celebra de acum OUG 114/2018. Celălalt, Black Sea Oil&Gas, a anunțat recent o decizie pozitivă, însă cu jumătate de gură, mai mult forțat de termenii acordului petrolier semnat cu România, subliniind că va face în continuare demersuri pentru a obține o legislație favorabilă și neexcluzând nici eventualitatea declanșării unui litigiu pe această temă.
În aceste condiții, venirea la București a unui înalt oficial din Biroul de Resurse Energetice al Departamentului de Stat de la Washington, într-un moment când Guvernul pare tot mai dispus la compromisuri în privința OUG 114, duce din reflex cu gândul la un singur cuvânt: presiuni. Abordarea oficială pare însă să fie alta, mult mai soft și mai orientată pe termen lung, semn că americanii, de data asta, nu se mai grăbesc. De altfel, recent, Guvernul a aprobat prelungirea cu 15 ani a acordului petrolier semnat de stat cu ExxonMobil și OMV Petrom pentru perimetrul offshore Neptun Deep, ceea ce acordă timp suficient atât pentru certificarea exploatabilității comerciale a zăcămintelor, cât și pentru succesiunea la putere a mai multor guverne.
"Am venit la București săptămâna aceasta pentru a lansa un nou program de colaborare cu România, mai precis cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) și cu Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO). Este un proiect despre care discutăm deja de vreo doi ani, în cadrul aspectelor legate de energie ale Parteneriatului strategic româno-american, și s-a dovedit că există interes atât din partea autorităților de la București, cât și a companiilor private, pentru ca noi să împărtășim o parte din experiența noastră. Iar experiența noastră este vastă, atât la nivel federal, cât și statal și local, în aspecte care țin de legislație și reglementare, proceduri de acordare de permise și autorizații, standarde de mediu și de siguranță a activităților și așa mai departe. Avem o finanțare de 2 milioane dolari pentru circa 1 an și jumătate și 15-20 de experți din toate segmentele de specialitate ale sectorului hidrocarburilor, care vor veni să lucreze cu omologii lor din România și să facă recomandări de direcții care ar trebui urmate, iar ANRM și ACROPO vor decide care din aceste recomandări sunt compatibile cu situația specifică din România. Scopul nostru este punerea la punct a unui cadru corect, optim, de reglementare a industriei de țiței și gaze din România, care să ofere șanse egale tuturor companiilor, nu doar celor americane", spune adjunctul principal al Biroului, Kent Logsdon, în cadrul unei întâlniri în cadru restrâns cu presa desfășurată la reședința din București a ambasadorului SUA Hans Klemm și în prezența acestuia.
Colaborarea cu și suportul pentru autoritățile de la București fac parte din programul Energy Governance and Capacity Initiative (EGCI), inițiat de Departamentul de Stat în 2010, în mandatul secretarului de stat Hillary Clinton. Discuții în acest scop au avut loc și anul trecut la București, după cum Profit.ro a relatat la momentul respectiv.
Scopul declarat al programului EGCI al Departamentului de Stat al SUA este oferirea de asistență țărilor care au descoperit recent resurse energetice importante, pentru dezvoltarea capacității lor instituționale de a administra aceste resurse, inclusiv în ceea ce privește elaborarea și implementarea reglementărilor specifice acestui sector, atât tehnice, cât și fiscal-financiare. În prezent, SUA furnizează astfel de asistență unor țări precum Ucraina sau Guyana, iar în trecut, printre beneficiare s-au numărat Ghana, Uganda, Papua Noua Guinee, Liberia, Sierra Leone, Somalia, Tanzania sau Seychelles.
Programul a creat și controverse. De exemplu, în 2017, unele voci au susținut că derularea sa în Guyana îl pune în situație de conflict de interese pe secretarul de stat de atunci, Rex Tillerson, fost CEO al ExxonMobil, care operează perimetre petroliere importante în această țară. Atunci, Ministerul Resurselor Naturale din Guyana a negat informații apărute anterior în Huffington Post, conform cărora programul ar fi constat în scrierea propriu zisă de către americani a legislației sectorului de petrol și gaze a țării.
"Este destul de neobișnuit faptul că derulăm acest program în România, țară membră a Uniunii Europene, în condițiile în care UE are propriul cadru specific de reglementare și bune practici pentru sectorul de petrol și gaze. Însă situația României este mai specială, nu doar ca urmare a Parteneriatului nostru strategic, ci și a circumstanțelor particulare în care se află România și a resurselor de care dispune, așa că ne-am gândit că acest program ar fi util aici", a arătat adjunctul Biroului de Resurse Energetice al Departamentului de Stat.
Potrivit acestuia, scopurile programului sunt întărirea capacității autorităților române de a supraveghea și reglementa în mod eficient sectorul de petrol și gaze, atragerea de noi investiții în sectorul de explorare și producție, din partea unor companii calificate, creșterea veniturilor statului din producția de petrol și gaze și sporirea capacității de a ține sub control riscurile de mediu și de siguranță ale acestor activități.
"Deși nu face parte din scopurile noastre specifice, sprijinul nostru în chestiuni de reglementare va fi de natură să ajute autoritățile de la București și la organizarea viitoarei runde de concesionare de noi perimetre de hidrocarburi. Toate companiile caută stabilitate, predictibilitate, transparență", a mai spus Kent Logsdon, răspunzând unei întrebări din partea Profit.ro.
Întrebat cu ce oficialități ale statului român s-a întâlnit la București, acesta a răspuns că a purtat convorbiri personal doar la Ministerul Energiei, în rest fiind vorba de discuții între experți omologi la autoritățile de reglementare menționate.
"Noi venim și întrebăm "Cu ce putem să vă ajutăm?". Autoritățile române s-au arătat interesate în primul rând de expertiza americană în ceea ce privește exploatarea offshore de hidrocarburi, în care România este la început, de exemplu cu privire la reglementările de siguranță tehnică și de mediu. Avem o experiență bogată în această privință tocmai pentru că SUA nu a avut întotdeauna cel mai bun cadru de reglementare, dar am învățat din greșelile noastre din trecut și acum putem să facem recomandări în această privință, ce trebuie făcut în primul rând, care sunt aspectele cele mai importante asupra cărora trebuie lucrat. Putem de asemenea să facem recomandări în privința procedurilor de acordare a permiselor și autorizațiilor sau de certificare a tehnologiilor utilizate în industrie. De asemenea, tocmai pentru că am avut și eșecuri, putem să dăm și exemple negative, să spunem ce ar trebui evitat. Avem experți de toate felurile, de la specialiști în foraj și geologi la experți de mediu, în managementul terenurilor, juriști și alții, care vor discuta cu experții de la ANRM și ACROPO, iar acestea și Guvernul României vor decide ce consideră că este util să aplice din aceste recomandări."
Ca fost însărcinat cu afaceri la Berlin și funcționând ca ambasador de facto al SUA în Germania timp de circa 8 luni, în care președintele Donald Trump nu reușea să obțină aprobarea Congresului pentru numirea unui nou ambasador, Kent Logsdon cunoaște foarte bine problematica Nord Stream 2 și discuțiile pe marginea Directivei UE a gazelor.
"Sprijinul SUA pentru modificarea Directivei UE a gazelor naturale a fost constant și foarte vocal. Am lucrat alături de România și am încurajat România să-și asume un rol determinat în această privință, ca deținătoare a președinției Consiliului UE, și suntem foarte mulțumiți să vedem că România a făcut asta și a contribuit decisiv la ajungerea la acest compromis. Mai sunt lucruri de făcut și pași de parcurs. Încă sunt elemente negative. Însă vedem partea pozitivă a lucrurilor, faptul că Europa ajuns la un acord în această privință, ceea ce ne mulțumește, căci ne considerăm parteneri atât ai națiunilor individuale europene, cât și ai Uniunii Europene. Și ne mulțumește să vedem că Europa acționează unitar în privința securității sale energetice, căci, cum spunea secretarul pentru Energie Rick Perry, securitatea energetică a Europei este același lucru cu securitatea transatlantică", a spus oficialul american.
Cât privește proiectele de gazoducte Nord Stream 2 și TurkStream ale Gazprom, Logsdon a declarat că SUA și-au exprimat foarte limpede îngrijorările față de acestea, anume că aceste proiecte duc la o dependență mult prea mare a Europei de o singură sursă de aprovizionare cu gaze, ceea ce nu este bine pentru securitatea continentului și nici pentru relațiile transatlantice.
"Acestea au fost îngrijorările noastre de la bun început. În mod evident, e vorba și de Ucraina, dar în primul rând despre securitatea energetică a Europei în general. Ne-am exprimat și continuăm să ne exprimăm îngrijorările legate de Nord Stream 2 direct către Guvernul Germaniei și considerăm că aceste proiecte duc la divizarea Europei, ceea ce nu este un lucru bun, în condițiile în care alte state europene au îngrijorări similare cu ale noastre. Germania continuă să vorbească despre Nord Stream 2 ca despre un proiect economic și chiar ecologic, care ajută la decarbonizarea economiei germane, însă pe de altă parte cancelarul Merkel a recunoscut că are și un efect politic negativ, în privința Ucrainei. Vom continua să ne exprimăm acest punct de vedere, că este periculos pentru Europa să își sporească în așa mare măsură dependența de o singură sursă de aprovizionare cu gaze".
"Și asta nu înseamnă să importe doar din SUA, dar a te bloca într-un contract pe termen lung cu rușii înseamnă să-ți refuzi singur posibilitatea de a îți diversifica furnizorii, ceea ce nu este bine pentru securitatea energetică. Dacă prețul LNG-ului american va putea fi competitiv în raport cu cel al Gazprom? Vom vedea în timp, și oricum, există și alte surse de LNG decât SUA, cum ar fi Qatarul sau Algeria. Și România are resursele și potențialul necesar pentru a exporta la un moment dat gaze altor țări din Europa", a conchis adjunctul Biroului de Resurse Energetice al Departamentului de Stat american.
