În acest context, parteneriatele public-private pot deveni o soluție pentru infrastructură, sănătate, energie sau apărare, inclusiv în legătură cu programul european SAFE, însă succesul lor depinde mai puțin de legislație și mai mult de capacitatea administrației de a propune proiecte viabile comercial, a spus avocatul doctor Daniel Moreanu, pentru Profit.ro.
România intră în etapa finală a PNRR, iar proiectele finanțate prin acest mecanism trebuie închise până la 31 august 2026, termen care a forțat deja autoritățile să se concentreze pe investițiile considerate realizabile în intervalul rămas. După această etapă, nevoia de modernizare a infrastructurii publice nu dispare, iar una dintre soluțiile aflate la dispoziția statului este colaborarea cu mediul privat, prin parteneriate public-private.
PPP-ul permite atragerea capitalului privat și a know-how-ului operațional într-un cadru în care infrastructura rămâne publică, dar o parte din riscuri, obligații și responsabilități este transferată către partenerul privat. Mecanismul este reglementat și testat la nivel european, iar contractele pot fi construite astfel încât plata să fie legată de performanță, nu doar de execuția inițială a lucrării.
Legislația românească în domeniul parteneriatelor public-private a fost modificată în ultimul deceniu, începând cu OUG nr. 39/2018, iar recent au fost publicate ghiduri și metodologii pentru pregătirea și atribuirea proiectelor, inclusiv cu bune practici privind clauzele standard, evaluarea eficienței economice și alocarea riscurilor.
„PPP-urile pot fi utilizate pentru dezvoltarea unor proiecte în domeniul transporturilor, sănătății, educației, sportiv, hotelier sau mediu, cu alte cuvinte, orice proiect care poate fi dezvoltat în comun de o autoritate publică și un partener privat, așadar inclusiv în cadrul unor proiecte aferente industriei de apărare”, arată avocatul doctor Daniel Moreanu.
Tema devine mai importantă în contextul SAFE, instrumentul european prin care statele membre pot accesa împrumuturi de până la 150 miliarde euro pentru investiții în apărare și capabilități strategice. România are acces, prin SAFE, la 16,68 miliarde euro, a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană după Polonia, potrivit Ministerului Finanțelor.
În acest cadru, PPP-ul ar putea fi folosit nu doar pentru infrastructura clasică, ci și pentru proiecte cu relevanță strategică, inclusiv în industria de apărare, acolo unde statul are nevoie de investiții, capacitate industrială, mentenanță, logistică și transfer de tehnologie. Totuși, problema centrală nu este existența cadrului legal, ci capacitatea autorității publice de a construi proiecte suficient de clare, bancabile și atractive pentru mediul privat.
„Cadrul legislativ nu a reprezentat și nu reprezintă impedimentul major în privința implementării PPP-urilor, ci capacitatea administrativă a partenerului public de a propune și gestiona pe durata de execuție proiecte care dețin suficientă substanță economică în privința atragerii și implicării partenerului privat”, spune Moreanu.
La nivel european, PPP-urile sunt utilizate în sectoare diverse. În 2024, pe piața europeană au ajuns la închidere financiară 39 de tranzacții PPP, cu o valoare agregată de 11,47 miliarde euro, potrivit European PPP Expertise Centre, structură a Băncii Europene de Investiții. Transportul a fost cel mai mare sector ca valoare, iar educația cel mai mare sector ca număr de proiecte.
Exemplele recente includ proiecte precum Italian National Strategic Hub, Lisbon Oriental Hospital, dezvoltarea campusului Universității Statale din Milano, concesiunea feroviară Nancy–Contrexéville sau material rulant în regiunile Nouvelle-Aquitaine și Occitanie. În alți ani, modelul a fost utilizat pentru trenuri regionale în Germania și Franța, pentru metrou ușor în Tel Aviv, pentru desalinizare în Israel, pentru proiecte solare în Uzbekistan, pentru campusuri școlare la Viena sau pentru concesiunea aeroportului din Sofia.
EPEC notează că modelul PPP s-a extins dincolo de piețele tradiționale și de proiectele mari de transport, către educație, locuire, cultură, servicii comunitare și proiecte mai mici, sub 100 milioane euro. În 2024, 20 din cele 39 de tranzacții PPP ajunse la închidere financiară au avut valori sub acest prag, ceea ce arată că modelul nu este rezervat doar proiectelor majore de infrastructură.
