Ar fi minunat să facem cu trenul sub patru ore de la București la Timișoara, și nu zece ore, dar România NU va construi prea curând linii de mare viteză, din mai multe motive. Care erau cele mai optimiste planuri legate de TGV-ul din România? De ce au construit alte țări linii de mare viteză? Cu ce ar trebui să ne mulțumim, dacă ar fi să avem o rețea feroviară decentă?
O linie feroviară de mare viteză de la București până la Arad ar costa lejer 10 miliarde de euro, o sumă uriașă pentru o țară în care domeniul feroviar a fost neglijat și unde modernizările merg „în pas de melc”. În loc de 12 ore, călătoria ar dura 4-5 ore, dar nu există voință politică pentru așa investiții și nici densitatea populației nu este suficient de mare încât să renteze așa investiție, relatează Hotnews.
Cele mai rapide trenuri care au circulat în România au trecut de 200 km/h. Un tren de test a atins 209 km/h în 1975, între Buftea și Periș. Între stațiile Buda și Florești Prahova a fost depășit pragul de 200 km/h în anii 70, în 1984, în 1997, dar și în 2003. Erau trenuri speciale, nu incluse în Mersul Trenurilor. Viteze de peste 200 km/h s-au atins și la centrul de testare de la Făurei.
România ar trebui să readucă vitezele de pe magistrale măcar la nivelul anului 1995, cu porțiuni extinse de viteze medii de 90-100 km/h în zona de câmpie și de 70-80 km/h în zona de munte. Și pentru asta ar fi nevoie de multe miliarde de euro și unele proiecte sunt în desfășurare, dar merg lent. Pe unele magistrale, vitezele au scăzut cu peste 30% într-un sfert de secol.
Țările mari care au rețele extinse de trenuri super-rapide le-au construit ca parte a unui „proiect de țară”, investind zeci de miliarde de euro (cazul Franței) și peste 1.000 mld euro în cazul Chinei. Au investit toate resursele ani buni, știind că nu vor putea amortiza costurile niciodată. A contat enorm decizia politicului care a pus feroviarul pe primul loc. În România, domeniul feroviar nu este deloc important pentru autorități.
Construcția celor mai scumpe tunele în zonele montane costă peste 100 milioane dolari/km. Costurile pentru linii de mare viteză sunt uriașe, media fiind în Europa de 25 milioane euro/km, cu maxime de peste 80 milioane euro în zonele cu relief dificil pentru trenurile europene. Exemplele sunt pentru linii unde trenurile pot atinge 300 km/h.
Și în țările eficiente durează ani buni construcția unor tunele montane, iar în România ne putem imagina că lucrul la un tunel de 10 km ar dura 6-8 ani. Și dacă am avea o linie de mare viteză ar trebui să ne dăm seama că biletele nu au cum să fie ieftine. Spre exemplu, ne-am putea imagina că un bilet București - Constanța ar costa 50 de euro, iar călătoria ar dura o oră.
Dacă, printr-o minune, România ar decide să construiască o linie de mare viteză, aceasta ar fi, probabil, gata la 13-15 ani din momentul în care s-ar da undă verde. Dacă este să ne imaginăm trenuri care să ruleze cel puțin cu 250 km/h în țară, nu va fi mai repede de 2050.
Declarații SF acum 15 ani
Din când în când, mai ales în mediul online, revin discuțiile despre cât de bine ar fi dacă România ar avea trenuri de mare viteză (HSR High Speed Rail). Ar fi excelent, dar de la dorință până la realitate drumul este fantastic de lung.
Trenurile de mare viteză sunt prezente în multe țări europene, acoperă bine continentul european în centru, vest și sud-vest, iar dacă cineva ar vrea să meargă cu trenul de la Viena până la Sevilla ar putea să o facă în 30 de ore aproape total cu trenuri de mare viteză, schimbând operatorul feroviar în orașe precum Frankfurt, Basel sau Madrid. Călătoria ar costa câteva sute de euro.
În Balcani, trenurile sunt mult mai lente: 19 ore durează călătoria București - Istanbul și 8 ore de la Budapesta la Belgrad. Grecia are o magistrală principală unde vitezele medii sunt 120 km/h, dar accidentul cumplit a arătat că siguranța lăsa mult de dorit.
Viteza uimitoare atinsă de trenul lui Ceaușescu, de ce trenurile electrice sunt cele mai potrivite în prezent și de ce nu ar avea rost să construim linii de foarte mare viteză
În 2007, pe când ministru al Transporturilor era Ludovic Orban, se vorbea despre o colaborare între Ungaria și România în ideea construirii unei linii de mare viteză între Constanta si Budapesta pentru „a integra cele două state în sistemul de transport feroviar internațional de călători cu trenuri de mare viteză".
Acum 15 ani se dădeau termene optimiste pentru finalizare: chiar și 2015, însă nu s-a concretizat nimic și nu este de mirare.
Construirea unei linii ferate pentru trenuri de mare viteză între București și Budapesta ar necesita însă investiții de aproximativ opt miliarde de euro, costul mediu pe kilometru fiind estimat între 10 și 12 milioane euro, spuneau oficialii români, în 2007. Trenurile vor putea circula pe această linie cu viteze cuprinse între 220 și 250 de kilometri pe oră, se spunea atunci.
La prețurile din prezent, o linie între cele două orașe, pentru viteze maxime de 300 km/h, ar putea costa lejer 15 miliarde euro. Călătoria cu trenul durează 15 -16 ore acum.
