CFR a publicat în dezbatere Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2018-2022, potrivit căreia costurile necesare pentru implementarea strategiei se ridică la 56,03 miliarde lei (12,18 miliarde euro). Documentul subliniază declinul traficului feroviar dar și a celui de marfă în ultimii 30 de ani, CFR motivând astfel nevoia de investiții în domeniu, subliniind că transportul rutier reprezintă principalul competitor al transportului feroviar pe piața transporturilor de călători și mărfuri.
”Finanțarea insuficientă a întreținerii, reparării și reînnoirii infrastructurii feroviare a condus la degradarea progresivă a acesteia și la creșterea gradului general de uzură a componentelor infrastructurii”, se menționează în document, potrivit News.ro
Mai mult, principala cauză a decalajului major între România și Uniunea Europeană în ceea ce privește transportul feroviar de pasageri o constituie finanțarea publică deficitară a transportului feroviar din România.
”Conform unui studiu comparativ la nivel european, performanța unui sistem feroviar este în strânsă dependență de nivelul finanțării publice, iar România se situează pe penultimul loc din Europa în ceea ce privește finanțarea publică a transportului feroviar”, arată strategia CFR.
Suma totală de 56,03 miliarde lei este împărțită în mai multe capitole.
Astfel, reabilitarea și modernizarea infrastructurii coridorului Rin-Dunăre ar necesita 20,45 miliarde lei (4,44 miliarde euro), în timp ce reabilitarea și modernizarea infrastructurii coridorului Orient / East-Med ar avea nevoie de alte 11,76 miliarde lei (2,55 miliarde euro).
O altă acțiune prioritară este reabilitarea și modernizarea infrastructurii rețelei TEN-T Centrale, care ar ava nevoie de investiții de 4,4 miliarde lei (956,5 milioane euro), precum și reabilitarea și modernizarea infrastructurii rețelei TEN-T Globale, proiect de 1,05 miliarde lei (229,9 milioane euro).
Alte investiții sunt necesare în: reînnoirea infrastructurii feroviare (5,7 miliarde lei, adică circa 1,24 miliarde euro), întreținerea curentă a infrastructurii feroviare (7,25 miliarde lei, adică aproximativ 1,57 miliarde euro) și reparațiile curente ale elementelor de infrastructură (1,08 miliarde lei, adică 235 milioane euro).
Din total, modernizarea liniei de cale ferată București Nord-Aeroport Henri Coandă ar costa 454,86 milioane lei (98,88 milioane euro). De asemenea, modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța necesită investiții de 975,87 milioane lei (212,15 milioane euro).
În ceea ce privește construirea unor linii noi, CFR precizează în document că ”nu sunt identificate măsuri prioritare pentru perioada 2018-2022”. Nu sunt prevăzute sume nici la capitolul ”creșterea vitezei proiectate a infrastructurii feroviare”.
Mai mult, nici pentru creșterea nivelului de calitate și eficiență a serviciilor de transport feroviar de pasageri nu se vorbește de investiții, urmând ca măsurile să fie ”stabilite prin consultare cu operatorii feroviari”.
Nici pentru axele de mare viteză Est – Vest și Nord-Sud nu sunt prevăzute investiții, măsurile și costurile aferente urmând să fie stabilite ulterior.
Unele din măsuri constituie proiecte de investiții eligibile pentru finanțarea din fonduri europene nerambursabile. Aceste proiecte de investiții sunt incluse în Master Planul General de Transport și sunt prevăzute în planul de investiții al administratorului infrastructurii feroviare.
De precizat, CFR a identificat totodată mai multe proiecte de investiții eligibile pentru finanțarea din fonduri europene nerambursabile în sumă de 42,36 miliarde lei (9,2 miliarde euro).
”Traficul feroviar de călători a suferit un declin major în ultimii 30 de ani, atât în ceea ce privește volumul de transport (măsurat în număr călători) cât și în ceea ce privește volumul de prestații (măsurat în călători pe km). Pentru ambii indicatori s-a înregistrat o contracție de circa 86% față de anul 1989. Acest declin se reflectă în diminuarea dramatică a cotei de piață, care reprezintă în prezent doar cca 16,46% din totalul transporturilor publice de pasageri și 20,5% din totalul transporturilor terestre de pasageri (cu referire la transportul public)”, arată documentul publicat în dezbatere pe site-ul CFR.
Una dintre principalele cauze ale declinului înregistrat după anul 1990 o constituie nivelul foarte redus de performanță al transportului feroviar de călători, exprimat prin viteza comercială a trenurilor de călători și prin punctualitatea acestora, care reprezintă o consecință a stării neadecvate a infrastructurii feroviare.
”Ca urmare, una dintre principalele direcții de acțiune pentru stoparea declinului transportului feroviar de pasageri și inversarea acestei tendințe constă în reconsiderarea modului de abordare a mentenanței, dezvoltării și exploatării infrastructurii feroviare, astfel încât să poată fi asigurat suportul logistic necesar creșterii vitezei de deplasare a trenurilor de pasageri și ameliorării punctualității”, spun autorii strategiei.
Scadențele la reînnoire ale elementelor de infrastructură feroviară au crescut semnificativ, ajungând la cote de peste 60% pentru majoritatea subsistemelor feroviare. Starea actuală a infrastructurii feroviare reprezintă în prezent un important element limitativ al performanțelor circulației trenurilor. Media pe rețea a vitezelor maxime permise reprezintă 70,7% din viteza maximă proiectată, iar media vitezelor comerciale realizate în traficul de călători reprezintă mai puțin de 45% din viteza proiectată a rețelei feroviare.
Analiza făcută de CFR arată că ”reabilitarea transportului feroviar de pasageri este nu numai posibilă ci chiar dezirabilă, deoarece pe piață există un nivel ridicat de așteptări din partea clienților pentru transportul feroviar”.
Transportul de pasageri reprezintă circa 75% din totalul transportului feroviar din România, iar minim 94% din transportul feroviar de pasageri reprezintă transport intern, ”rezultă că principala prioritate a reabilitării transportului feroviar român trebuie să vizeze piața internă de transport al pasagerilor”, spun autorii documentului.
De asemenea, și traficul feroviar de marfă a suferit un declin major în ultimii 30 de ani, atât în ceea ce privește volumul de transport (tone transportate) cât și în ceea ce privește volumul de prestații (tone pe km). Pentru ambii indicatori s-a înregistrat o contracție foarte mare, de peste 80% în cazul volumului de prestații și de 76% în cazul volumului de transport.
Acest declin se reflectă în diminuarea dramatică a cotei de piață, care reprezintă în prezent doar 21,9% din totalul transporturilor terestre de marfă și 17,81% din totalul transporturilor de marfă (cu referire, în ambele cazuri, exclusiv la transportul interurban și internațional), se arată în strategia CFR.
”Una dintre principalele cauze ale acestui declin o constituie existența unor distorsiuni economice pe piața transporturilor terestre de marfă, care limitează în mod artificial competitivitatea transporturilor feroviare. Consecința principală a acestor distorsiuni o reprezintă pierderea aproape integrală de către calea ferată a clienților interesați de transportul expedițiilor de dimensiuni mici (de dimensiunea unui vagon sau container)”, arată strategia.
Toți acești clienți au migrat către transportul rutier, în primul rând datorită prețurilor mai atractive oferite de acest mod de transport.
Una dintre urmările acestei migrații a clientelei către transportul rutier o reprezintă extincția aproape completă a transportului intermodal și a transportului în vagoane izolate, ceea ce a condus inclusiv la degradarea facilităților sistemului feroviar destinate susținerii acestor tipuri de servicii: terminale intermodale, parc de containere, stații de triaj și facilități de triere în stațiile tehnice.
”Viteza comercială redusă a trenurilor de marfă, care reprezintă o consecință a stării neadecvate a infrastructurii feroviare, a avut o contribuție la scăderea atractivității serviciilor de transport intermodal și a serviciilor de transport în vagoane izolate”, subliniază strategia CFR.
Lungimea totală a rețelei feroviare a Uniunii Europene este de 216.297 km. Rețeaua feroviară a României este a opta cea mai mare rețea din UE-28.
Intensitatea utilizării rețelei feroviare de către clienți este de 3,84 milioane unități de transport anual per km de rețea. Din această perspectivă România se situează pe unul dintre ultimele locuri din Uniunea Europeană.
De asemenea, în România se înregistrează unul dintre nivelurile cele mai reduse de accesibilitate a stațiilor de cale ferată. Mai puțin de 19% dintre clienți pot ajunge în mai puțin de zece minute la o stație de cale ferată, față de o medie UE de 31%, iar 74% dintre clienții români sunt la mai puțin de 30 de minute de o stație de cale ferată, față de media UE de 83%.
