Primăria Capitalei anunță că întârzierile la proiectul "străpungere Ciurel - nod rutier Virtuții" au fost recuperate, iar în ceea ce privește prima etapă, care presupune realizarea podului hobanat peste șoseaua Virtuții, proiectul a ajuns la 90%. Astfel, în prezent se lucrează la tensionarea hobanelor și la relocarea conductelor Elcen. Totodată, Primăria Capitalei spune că proiectantul a înaintat o nouă propunere pentru un culoar de expropriere, prin care ar urma să fie demolate maxim 20 de imobile pentru ca proiectul să continue până la autostradă.
Primarul general, Gabriela Firea, a mers pe șantierul "Străpungere Ciurel-Nod Rutier Virtuții" pentru a verifica stadiul lucrărilor, scrie News.ro
"Am recuperat întârzierile și am reușit să aducem acest proiect de la 13% la 90%. Vorbim despre prima etapă, care presupune realizarea podului hobanat peste șoseaua Virtuții. L-am asigurat pe constructor, căruia i-am solicitat să aloce toate resursele pentru accelerarea lucrărilor ca să putem profita de tot timpul pe care îl mai avem la dispoziție până la iarnă, că fondurile pentru finalizarea acestui proiect sunt rezervate în buget, astfel încât acest obiectiv de investiții atât de important pentru fluidizarea traficului în Capitală să fie finalizat cât mai rapid", a declarat Firea.
Potrivit Primăriei Municipiului București (PMB), în prezent, se lucrează la tensionarea hobanelor și la relocarea conductelor Elcen pentru apa industrială. Ulterior, pe amplasamentul eliberat va începe construcția unui stâlp de susținere pentru tablierul care va fi amplasat peste șoseaua Virtuții.
De asemenea, s-au deviat toate rețelele de medie și joasă tensiune, s-a mutat punctul Trafo, iar pe amplasamentele eliberate se lucrează atât la platforme, cât și la rampe de urcare și coborâre de pe pod.
Valoarea totală a proiectului este de 128 milioane euro.
PMB amintește că, atunci când a fost proiectat acest obiectiv, "s-a dorit un culoar de expropriere care să ducă până la Șoseaua de Centură și autostrada A1, dar acest culoar nu a fost rezervat pentru execuția lucrării, ceea ce a dat posibilitatea primăriilor de sector să elibereze autorizații de construire în această zonă și, astfel, în urma construirii unor imobile pe amplasament, s-a ajuns la un număr de aproximativ 200 de clădiri care ar trebui demolate că urmare a exproprierilor".
"În consecință, Primăria Capitalei a solicitat proiectantului să vină cu o soluție pentru un culoar de expropriere care să permită continuarea proiectului până la autostradă, dar cu o intervenție minimă în zona construită. Proiectantul a înaintat către PMB o nouă propunere de culoar, minim invaziv, prin care se propune exproprierea unui număr de maxim 20 de imobile, adică o reducere la 10% a numărului necesar de imobile care ar fi trebuit demolate, dar și o reducere semnificativă a costurilor necesare continuării proiectului", arată sursa citată.
Astfel, se estimează că noul culoar de exproprieri și sumele pentru despăgubiri vor fi suspuse aprobării CGMB anul viitor.
De asemenea, PMB anunță că a comandat un studiu de trafic, astfel încât nodul rutier Virtuții "să nu rămână doar un proiect pe hârtie".
"Din acest studiu a reieșit necesitatea construirii unui sens giratoriu, care va prelua traficul desfășurat pe pasaj. Odată ce podul hobanat va fi finalizat, se va construi și sensul giratoriu", arată Primăria Capitalei.
Penetrația Splaiul Independenței - Autostrada București-Pitești va avea o lungime de 8,3 kilometri, va începe la intersecția Splaiului Independenței cu șoseaua Virtuții și se va termina pe A1, la Podul Ciorogarla. Noua arteră va avea câte trei benzi pe sens și va fi mărginită în anumite zone de străzi colectoare a traficului zonal. Vor fi construite trei pasaje supraterane: la intersecția șoselei Virtuții cu Splaiul Independenței, la intersecția Penetrația A1 - Bd. Uverturii și la intersecția cu șoseaua de centură și în zona Pasajului CFR de la Ciorogarla.
Prin realizarea acestei penetrații se va obține o intrare mai facilă în București dinspre autostrada București-Pitești, dar și o redistribuire a traficului în noduri de circulație propuse a se realiza prin pasaje denivelate. Totodată, se urmărește atragerea fluxurilor de circulație, accesibilitatea la Autostrada A1 și din autostradă la centrul Capitalei, costuri scăzute de transport, accesul la servicii, siguranța traficului, susținerea dezvoltării locale și impactul scăzut al emisiilor din trafic.
Proiectul a fost împărțit pe trei tronsoane: tronsonul I - km 0 (Splaiul Independenței) - șoseaua Virtuții, tronsonul II - șoseaua Virtuții - șoseaua de centură și tronsonul III - șoseaua de centură - autostrada A1.
