Coaliția pentru Siguranță Rutieră (CSR) atrage public atenția asupra tragediilor produse pe șoselele României anul trecut, iar într-un comunicat de presă expus cele mai recente date în acest sens, dar și măsurile care ar putea duce la scăderea numărului de accidente mortale sau accidente grave.
”Astfel, conform celor mai recente date publicate de către Inspectoratul General al Poliției Române, anul trecut au fost constatate 53.961 de infracțiuni privind siguranța circulației pe drumurile publice.
Tot anul trecut, s-au produs circa 4.500 de accidente rutiere grave, soldate cu decesul a 1.545 de persoane și rănirea gravă a altor 3.535.
Acestor accidente li se adaugă accidentele instrumentate prin formularul Constatarea amiabilă de accident, totalizând aproximativ 400.000 de accidente rutiere anual, ceea ce transformă România în Țara accidentului la minut.
România este fruntașă la accidente rutiere în Uniunea Europeană, iar acest fapt are efecte în lanț asupra miilor de familii expuse acestor tragedii, și nu numai.
Înregistrăm în țara noastră o rată medie de accidente de 6,6% la nivelul întregului parc auto, o cifră semnificativ mai mare decât Ungaria (2,8%), Cehia (2,8%) și Slovenia (2,6%) și nu putem ignora gravitatea situației.
Iar în sectorul de transport, frecvența este de trei ori mai mare decât media generală (19% față de 6,6%).
Când facem comparații cu țările din Europa, trebuie să ne uităm și la comportamentul pe care fiecare dintre noi îl avem în trafic, nu doar la sistemele pe care fiecare țară le are implementate”, este mesajul transmis.
”Dincolo de tragediile umane, rata foarte mare a accidentelor rutiere este unul dintre factorii de bază care influențează prețul polițelor RCA.
Subliniem că, în căutarea de soluții pentru sistemul RCA, trebuie avute în vedere în primul rând cauzele care au dus la situația actuală, respectiv numărul ridicat al accidentelor rutiere și al deceselor asociate - un capitol la care România este, din păcate, fruntașă”, mai spun reprezentanții CSR.
România pare a fi „Țara accidentului la minut”. Suntem „campioni la accidente rutiere” și depășim majoritatea țărilor membre europene la acest capitol. Cifrele sunt grăitoare: frecvența medie a accidentelor la nivelul întregului parc de autovehicule din țara noastră este de circa 6.6%, în comparație cu Ungaria sau Cehia, care au fiecare 2.8% sau Slovenia cu 2.6% – conform celor mai recente date disponibile, transmitea anterior Uniunea Națională a Societaților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), în contextul în care transporatorii protestează de mai multe zile.
Frecvența este de 3 ori mai mare decât media pentru toate tipurile de vehicule (19% vs. 6.6%). Astfel, în medie, din fiecare 100 de vehicule de transport cu masă maximă autorizată de peste 16 tone, cel puțin 19 produc accidente în trafic soldate cu pagube materiale sau, din păcate, cu vătămări corporale și decese. Aceste accidente sunt, de regulă, de o gravitate semnificativ mai mare decât în cazul altor categorii de autovehicule.
Pe lângă frecvența mai ridicată, și dauna medie despăgubită în baza polițelor RCA pentru accidentele produse de aceste tipuri de autovehicule este semnificativ mai mare decât dauna medie înregistrată la nivelul întregului parc auto. Nu în ultimul rând, foarte multe despăgubiri se plătesc pentru accidente produse în afara țării, mai ales că în unele state nu există limite de despăgubire pentru vătămări corporale sau deces ori chiar pentru daune materiale.
Pentru fiecare accident, asigurătorii din România plătesc, în medie, în baza polițelor RCA despăgubiri de peste 2.240 EUR, mai mult decât în alte țări din Europa Centrală și de Est. Pentru comparație: în Ungaria, dauna medie RCA este 1.910 EUR. Acest lucru înseamnă că, pentru fiecare accident, în România se plătesc despăgubiri cu până la 17% mai mari decât în Ungaria.
Numărul accidentelor rutiere și despăgubirile plătite ca urmare a acestora (dauna medie RCA) influențează evoluția primelor RCA. Chiar dacă anumiți indicatori tehnici ce țin de asigurările RCA publicați de către ASF par a se fi îmbunătățit în ultimul timp, este important de spus că aceștia s-au aflat în “zona roșie” timp de peste 10 ani. Cu alte cuvinte, asigurările RCA au fost o cauză constantă de pierderi pentru companiile de asigurari. Ultimii ani au însemnat, totodată, și două falimente importante ale unor asiguratori care operau preponderent pe zona RCA și care practicau tarife subdimensionate, care nu le-au permis să își achite obligațiile asumate față de clienți și păgubiți.
Asigurările funcționează pe principiul mutualității, adică toți șoferii împart între ei riscul la care sunt expuși. Acest lucru înseamnă că numărul accidentelor rutiere, dar și valoarea despăgubirilor plătite la nivelul întregii piețe influențează costul poliței RCA pentru toți contributorii, chiar dacă situația individuală a unui șofer este pozitivă, fără accidente înregistrate.
Într-o economie de piață, primele RCA trebuie să reflecte riscul asumat de către companiile de asigurări, beneficiile pe care le oferă în raport cu asiguratul / păgubitul, dar și istoricul daunalității pe această formă de asigurare. În România, tarifele RCA sunt “înghețate” încă din luna aprilie a anului trecut, dar nu și costurile cu despăgubirile. Dauna medie plătită în baza polițelor RCA la trimestrul trei din 2023 a crescut cu circa 12% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022. În plus, taxele și contribuțiile achitate de către asigurători au crescut semnificativ în ultimii ani. Doar 6 asigurători locali dintr-un total de 25 de companii sunt activi pe piața RCA, mai arată organizația.
