Ministerul Transporturilora avut deja discuții cu mari producători de avioane precum Boeing și ATR și urmează să negocieze cu Airbus, Embraer și Bombardier pentru a înlocui în viitor întreaga flotă a transportatorului aerian de stat Tarom, pe lângă opțiunea închirierii a două avioane ATR care să ofere o mai mare flexibilitate flotei deja existente, iar privatizarea Tarom este doar ultima dintr-o serie de alte opțiuni pentru o companie aflată în al nouălea an consecutiv de pierderi, a declarat ministrul Transporturilor, Sorin Bușe, în cadrul unui interviu acordat News.ro.
Boeing și Airbus sunt companiile luate în calcul pentru a furniza avioane de capacitate mare, iar Embraer, ATR și Bombardier pentru aparate de capacitate mică, potrivit ministrului, care a precizat că Tarom urmează să înlocuiască flota cu avioane noi.
Reprezentanții Tarom au anunțat în repetate rânduri în ultimii ani că este necesară înlocuirea flotei companiei, pentru eficientizarea activității.
Avioanele din flota Tarom au o medie de vârstă de peste 15 ani, situație care mărește semnificativ costurile de întreținere și operare. În prezent, după retragerea ultimului Airbus A310, Tarom operează cu 21 de avioane din trei mărci diferite.
La sfârșitul lunii trecute, compania a primit oferta de a închiria în regim drylease (fără echipaj) două aparate ATR 72-600, care să completeze flota deja existentă de nouă aparate ATR. Acum, Tarom și Ministerul Transporturilor poartă discuții cu mai mulți producători mari de avioane pentru a înlocui întreaga flotă.
”Săptămâna trecută am avut discuții cu Boeing, săptămâna aceasta cu Airbus, vom avea discuții și cu Embraer. Purtăm discuții cu toți marii jucători pentru a înlocui toată flota, nu doar cele două Airbus-uri A310. La Boeing și Airbus ne uităm după avioane mari, Embraer sau Bombardier ar putea fi alegeri pentru avioane de capacitate mai mică”, a spus Bușe, în interviul acordat News.ro.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Schimbare de ultim moment în Legea RCA, după ce Profit.ro a semnalat o problemă. Vor fi asigurate și mașinile electrice De aceste negocieri depinde și soarta celor două avioane Airbus A310, retrase recent din uz, pentru care există patru opțiuni.
”Ele ar putea fi preluate de Airbus în principal, dar nici Boeing nu ar exclude asta. Apoi, pot fi preluate de operatori care mai folosesc acest tip de avion în Africa sau Iran. A treia variantă implică cumpărarea de către brokeri, care le iau la niște prețuri avantajoase și le valorifică”, a precizat Bușe.
Dacă aceste trei variante eșuează, aparatele pot fi valorificate pentru piese de schimb, dar Tarom va încerca să le introducă într-un program de tip buy-back, în cadrul unui pachet mai complex.
Ministrul, al cărui mandat, început în iulie, s-ar putea încheia în decembrie, crede că Tarom are mai degrabă probleme de imagine, nu unele fundamentale.
În prezent, compania este în plin proces de selecție a unui consultant extern care va întocmi un raport la începutul anului viitor, pe baza căruia va începe un amplu proces de reorganizare a Tarom.
”Comisia de selecție va confirma numele consultantului probabil la sfârșitul săptămânii, nume care va trebui validat de consiliul de administrație și confirmat de Adunarea Generală a Acționarilor. În prima jumătate a acestei luni va fi dat publicității numele consultantului”, a afirmat Bușe.
Ministrul a subliniat că achiziția noilor avioane va depinde de raportul care va fi întocmit de consultantul ales dintr-o listă scurtă pe care se află deja șase nume.
Bușe consideră că privatizarea nu este exclusă, dar ea este ultima variantă.
”Dacă nu reușește restructurarea cu ajutorul acestui consultant, există opțiunea unui parteneriat comercial cu o mare companie. Apoi, există opțiunea unei intrări minoritare în acționariat a unei alte companii. Practic, privatizarea este ultima opțiune”, a declarat Bușe.
Ministrul a explicat că raportul consultantului va arăta dacă Tarom va păstra actualul model de business, de tip hub-spoke, prin care avioanele sunt aduse într-un hub central, cum este Bucureștiul, și de aici sunt distribuite în altă parte.
Această strategie centralizată are costuri administrative mai mari, care reprezintă 10-15% din valoarea biletului.
Strategia folosită pe scară largă de competitorii Tarom, și anume point-to-point, presupune o deplasare directă a avioanelor la destinație, fără a mai trece printr-un hub central, pe rute bine alese. Prin această strategie se scade timpul petrecut de avioane în aer și crește gradul de încărcare al acestora dincolo de pragul de 70%, considerat minim pentru atingerea profitabilității.
Sorin Bușe s-a declarat încrezător în redresarea Tarom, în contextul în care pierderile prevăzute în bugetul pentru acest an, de 7 milioane lei, sunt mult mai mici decât cele înregistrate în urmă cu câțiva ani.
Ministrul a subliniat că, în primele nouă luni din acest an, pierderile Tarom au fost de 13 milioane lei.
Transportatorul a raportat pentru primul semestru pierderi de 28,6 milioane lei (peste 6 milioane euro), de opt ori mai mari față de nivelul prevăzut în bugetul de venituri si cheltuieli, din cauza anulării sau întârzierii unor curse, care au generat penalități neplănuite și reducerea veniturilor, dar și pe fondul performanței slabe a conducerii executive din primele trei luni ale anului.
În 2010, pierderile au fost de 332,5 milioane lei la o cifră de afaceri de 918,6 milioane lei, iar compania avea 2.368 angajați, potrivit raportului financiar trimis la Ministerul Finanțelor.
În 2015, pierderile au fost de 27,4 milioane lei, iar numărul angajaților era, la finalul anului, de 1.880. Ultimul an cu profit pentru Tarom a fost 2007.
Tarom a pierdut rapid cotă de piață în fața competitorilor, în special a companiilor low-cost, în ultimii ani.
Operatorul aerian low-cost Blue Air, cu 1,42 milioane de pasageri transportați în primul semestru, a depășit Tarom din punctul de vedere al flotei și al traficului în acest an, ajungând la 26 de avioane.
Tarom a transportat, în 2015, 2,39 milioane de pasageri.
Cea mai mare companie aeriană de pe piața românească, după numărul de pasageri transportați, este Wizz Air, cu 2,42 milioane de pasageri în primele șase luni ale acestui an, în creștere cu peste 10% față de perioada echivalentă din 2015.
