BNS arată că a solicitat reprogramarea ședinței Consiliului Național Tripartit, în contextul modului defectuos și lipsit de transparență în care a fost realizată convocarea acesteia.
”Considerăm că maniera în care premierul Ilie Bolojan a convocat CNTDS reflectă un dispreț fără echivoc față de instituția dialogului social din România și față de rolul partenerilor sociali în procesul decizional.
Subliniem faptul că proiectul de Ordonanță de Urgență se afla deja pe circuitul de avizare înainte de orice consultare reală în cadrul Consiliului Național Tripartit, ceea ce contravine principiilor unui dialog social autentic.
De asemenea, faptul că, în cursul zilei de ieri, Consiliul Economic și Social nu a avizat proiectul de act normativ, iar partenerii sociali au fost nevoiți să solicite convocarea CNTDS, evidențiază încă o dată atitudinea superficială și lipsită de respect a Guvernului față de un subiect de maximă importanță, atât pentru populație, cât și pentru mediul de afaceri”, arată BNS.
În acest context, BNS a solicitat reprogramarea ședinței Consiliului Tripartit, ”având în vedere că, alături de celelalte patru confederații sindicale reprezentative, va participa la o întâlnire cu Președintele Camerei Deputaților, stabilită anterior convocării CNTDS”.
Situația inedită apare în contextul în care Guvernul a amânat anterior ședința în care urma să adopte proiectul de ordonanță de urgență prin care, în România, să fie declarată oficial situație de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, pe o perioadă de 6 luni.
Motivul l-a reprezentat faptul că reprezentanții sindicatelor și patronatelor din Consiliul Economic și Social (CES) nu au putut aviza proiectul, ca urmare a opoziției patronatelor față de măsurile preconizate.
Avizul CES este consultativ, însă este obligatoriu ca el să existe (pozitiv sau negativ) pentru ca un act să poată fi adoptat de Guvern. În lipsa acestui aviz, actul poate fi declarat neconstituțional.
”A fost o discuție și în aceste zile au fost discuții legate de unul din punctele care limitează adaosurile care pot fi aplicate la combustibil, care sunt propuse a fi reduse la jumătate face de ceea ce s-a întâmplat în anul 2025, în așa fel încât să există niște adaosuri care să nu genereze o posibilitate de creștere de prețul de tip speculativ.
Asta înseamnă că, într-adevăr, o reducere de adaosuri este perfect suportabilă acolo unde lanțurile sunt integrate, rafinărie și se ajunge până la stația de benzină, dar acolo unde sunt doar comercianții care cumpără direct produsul finit, motorina de exemplu, o importă și ajung să o distribuie, marja lor de adaos nu este foarte mare, iar o reducere acestei marje de adaos la jumătate, ar putea duce cu creșterile care au apărut în această perioadă la situația în care să nu-și poată acoperi costurile, deci să funcționeze în pierdere”, a spus Bolojan.
Potrivit acestuia, după reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, de la ora 12.30 se va reuni Consiliul Economic și Social, astfel încât miercuri după amiază sau cel mai târziu joi, Guvernul să adopte acest prim act normativ.
După ședința CES, sindicatele au solicitat Guvernului convocarea Consiliului Național Tripartit (CNT), dar nu au primit un răspuns imediat.
Ca urmare, în cursul după amiezii, PSD a anunțat că președintelui PSD, Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților, va avea miercuri, la Parlament, la ora 10,30, o întâlnire cu liderii principalelor confederații sindicale din Romania: CNS Cartel ALFA, BNS, CNSLR Frăția, CSDR, CSN Meridian.
Ulterior, în cursul serii, Guvernul a anunțat că premierul Bolojan va participa miercuri la reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, convocată la Palatul Victoria pentru ora 11,00.
Lideri ai celor mai importante federații sindicale au declarat pentru Profit.ro că vor da curs invitației transmise anterior de liderul PSD, Sorin Grindeanu, și vor declina invitația premierului.
Draftul de ordonanță cu limitarea adaosului comercial pe tot lanșul de furnizare a carburanților a apărut în ziua în care prețul la pompă al motorinei standard a depășit pragul de 10 lei/litru.
Conform proiectului, pe durata situației de criză, ar urma să fie instituite măsuri de protecție, care vor putea fi prelungite succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat situația de criză.
Astfel, adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora ar urma să fie limitat la cel mult 50% din media adaosului comercial practicat în anul 2025 de către fiecare operator economic care produce, importă, distribuie și/sau comercializează astfel de produse.
Adaosul comercial este definit ca fiind diferența dintre prețul de vânzare și costul de producție, respectiv costul de achiziție, practicate de fiecare operator economic.
Limitarea adaosului se va aplica pe tot lanțul de activitate economică.
″Măsura are în vedere evitarea unui comportament inadecvat al operatorilor economici și stoparea unor posibile tendințe de speculă, pentru a prevenii creșteri nejustificate ale prețurilor la aceste produse″, se arată în nota de fundamentare.
Pe durata situației de criză, exportul și/sau livrările intracomunitare de benzină și motorină se vor putea realiza de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris emis de către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și Ministerul Energiei.
Acordul ministerelor se va emite în baza unei proceduri aprobată prin ordin emis de către conducătorii celor 2 instituții, în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență.
Exporturile și livrările intracomunitare efectuate fără acordul celor 2 ministere vor reprezenta contravenții, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii, infracțiuni, și se sancționează cu amendă între 5% și 10% din cifra de afaceri anuală.
De asemenea, va fi introdusă posibilitatea ca operatorii economici să diminueze conținutul de biocarburant din volumele de benzină puse pe piață de la 8% la minim 2%, pe perioada de aplicare a măsurilor de protecție.
″(...) ministerul de resort va analiza și va propune, dacă va fi cazul, măsuri compensatorii pentru operatorii economici astfel încât obiectivele naționale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră să nu fie afectate″, scrie în proiectul de OUG.
Draftul de act normativ își propune să modifice și recenta OUG prin care Guvernul a decis înlocuirea de la 1 aprilie a actualei plafonări la 0,31 lei/kWh a prețului final la gaze naturale pentru populație cu o reglementare în legătură cu care a promis în repetate rânduri că va face ca prețul facturat de furnizori consumatorilor casnici să nu depășească acest nivel de la data respectivă, dar care nu obligă furnizorii să se încadreze în plafon, care este eliminat din lege.
Esența acesteia, care va fi în vigoare până la primăvara viitoare (31 martie 2027), este menținerea unui preț angro reglementat, de 110 lei/MWh, cu care producătorii interni sunt obligați să le vândă furnizorilor volumele necesare pentru asigurarea consumului clienților casnici și al centralelor de producție de energie termică, precum și pentru umplerea depozitelor subterane de înmagazinare la minimum 90% din capacitate cu volume destinate acelorași 2 tipuri de clienți menționate.
Astfel, vor fi introduse prevederi pentru situația în care cantitățile disponibile ale producătorilor interni sunt insuficiente pentru asigurarea integrală a consumului casnicilor și CET-urilor.
″(...) potrivit datelor furnizate de către producători, furnizori și PET client direct (producători de energie termică – n.r.), operatorul de transport și sistem (OTS, Transgaz – n.r.) a constatat că, pentru perioada 1 aprilie-31 octombrie 2026, cantitățile disponibile ale producătorilor sunt mai mici decat necesarul cantităților pentru asigurarea consumului curent al consumatorilor casnici, astfel încât, conform repartizării efectuate de OTS în ordinea de prioritate prevăzută de ordonața de urgență, cantitățile repartizate furnizorilor sunt mai mici decât totalul necesar (...)″, se spune în preambului proiectului de OUG.
Dimpotrivă, pentru perioada 1 noiembrie 2026-31 martie 2027, în urma alocării cantităților de gaze naturale pentru consumul clienților casnici, a rămas o cantitate de gaze naturale disponibilă la producători de gaze naturale, conform sursei citate.
Soluția găsită pentru un astfel de scenariu constă în redistribuirea de cantități destinate stocării în depozite pentru consumul curent, respectiv redistribuirea pe luni a cantităților alocate furnizate furnizorilor pentru clienții protejați.
În plus, vor fi corectate erori de reglementare.
″Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2026 au fost instituite și măsuri aplicabile pieței gazelor naturale, inclusiv mecanisme de stabilire și repartizare a cantităților de gaze naturale destinate consumului intern pentru perioada 1 aprilie 2026-31 martie 2027.
După intrarea în vigoare a actului normativ, reprezentanții producătorilor, Ministerului Energiei, OTS (Transgaz – n.r.) și ANRE au identificat o serie de disfuncționalități și necorelări, respectiv:
- erori de redactare privind atribuirea responsabilităților instituționale, în sensul indicării ANRE în situații care excedează competențelor sale legale, respectiv în domenii care țin de aplicarea directă a legii;
- lipsa unor norme privind mecanismul de repartizare a cantităților de gaze naturale, inclusiv în ceea ce privește: defalcarea cantităților pe categorii de consum; corelarea cu consumurile estimate ale furnizorilor; modul de calcul al stocurilor minime și al diferențelor dintre cantitățile disponibile și cele alocate.
Aceste aspecte pot conduce la dificultăți în aplicarea unitară a actului normativ și la apariția unor dezechilibre în piața gazelor naturale″, se menționează în nota de fundamentare.
Astfel, proiectul de ordonanță de urgență prevede:
a) corectarea atribuțiilor instituționale: înlocuirea sintagmelor care indică ANRE în mod necorespunzător; înlocuirea formulării „în condițiile legii” cu indicarea explicită a instituției competente, respectiv Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, în vederea respectării cadrului legal privind atribuțiile autorităților publice;
b) completarea mecanismului de repartizare a gazelor naturale: instituirea unui mecanism clar de repartizare proporțională a cantităților disponibile, în funcție de consumul estimat al clienților fiecărui furnizor; introducerea unor prevederi detaliate privind defalcarea cantităților pe categorii de consum stabilirea unor reguli explicite de calcul, inclusiv: determinarea stocurilor minime; calculul diferențelor între consumul estimat și cantitățile alocate; recalcularea cantităților în funcție de evoluția consumului; reglementarea unui mecanism de recalculare și ajustare periodică, pe baza datelor transmise de operatorii din piață;
c) instituirea unor obligații privind transmiterea și actualizarea datelor între producători, furnizori și autoritățile competente.
