3,3 milioane de tone de pește capturate anul trecut de flota statelor europene cu ieșire la mare, așa cum reiese din datele Eurostat, biroul de statistică a Comisiei Europene, arată termene.ro.
În 2023, captura totală de pește a UE a fost estimată la 3,3 milioane de tone (t) de greutate vie din cele 7 zone marine incluse în statisticile UE. Aceasta continuă tendința descendentă a capturilor, comparativ cu cele 4,6 milioane de tone înregistrate în 2018, așa cum reiese din datele Eurostat.
Flota de pescuit a Spaniei a reprezentat puțin peste o cincime din totalul capturilor UE în 2023 (21%; 698.000 t), urmată de Danemarca (15%; 495.000 t) și Franța (14%; 470.000 t).
Flota României este ultima din UE la capacitate și puterea motoarelor
Din totalul caputurilor de pește de anul trecut de 3,3 milioane de tone (t), partea României este sub 1%, conform datelor Eurostat.
Potrivit raportărilor, anul trecut, pescarii români au capturat din Marea Neagra 380 de tone de pește, 1.100 de tone de rapane și 100 de tone de midii.
Lipsa capturilor este explicată prin faptul că Marea Neagră nu este o resursă așa bogată de pește.
În plus, flota României nu ar face față unui volumul mai mare.
Eurostat a analizat flotele statelor europene din punct de vedere al numărul de nave, puterea motoarelor lor și capacitatea lor de pescuit.
La toate acese categorii, țara noastră a fost pe ultimul loc sau, în cazul fericit, penultima. Datele țin cont doar de statele care au ieșire la mare și au o flotă.
Ca și număr de vase, flota de pescuit a României număra în 2023 un număr de 174 de nave. Italia, liderul clasamentului are 12.254 de nave. Sub România se mai află doar Slovenia (136), Litianua (117) și Belgia (60).
Când vine vorba de capacitatea de tonaj acelor 174 de vase, flota României este penultima. Doar flota de pescuit a Sloveniei are o capacitate mai mică. Astfel spus, cele 174 de vase ale României au o capacitate totală de 1.634 de tone. Pe primul loc este flota Norvegiei cu o capacitate de 492.583 de tone. Slovenia are o capacitate de pescuit a flotei de 668 de tone.
Când vine vorba de capacitatea motoarelor, flota Romniei are vasele cu motoarele cele mai puțin performante. Aspect care redă de fapt vechimea vaselor de pescuit a Românie.
Spre exemplu, cele 60 de nave ale Belgiei au o putere de peste 13.500 de KW, iar cele 135 de nave ale flotei României au o capacitate de 6.349 de KW. Și flota Sloveniei este mai puternică, cu 8.768 de KW.
Flota de pescuit a UE devine mai mică ca număr, capacitate și putere
Flota de pescuit a UE continuă să se micșoreze. Numărul vaselor active în UE era de 70.408 în 2023. Aceste nave aveau o capacitate combinată de 1,27 milioane de tone brute și o putere totală a motoarelor de 5,14 milioane kilowați (kW). În perioada 2013-2023, numărul navelor din UE a scăzut cu aproximativ 13%, tonajul brut total a scăzut cu 13%, iar puterea motoarelor a fost redusă cu 11%.
Flota de pescuit a UE este diversă; Spania are cel mai mare tonaj brut, în timp ce Italia are cea mai mare putere și cel mai mare număr de vase
Flota UE este foarte diversă, marea majoritate a bărcilor având cel mult 10 metri lungime, iar un număr mic de nave depășind 40 de metri lungime. Dimensiunea medie a unei bărci de pescuit din UE în 2023 era de 18,0 tone brute, iar puterea medie a motorului era de 73,1 kW.
După tonaj brut, Spania avea, de departe, cea mai mare flotă de pescuit dintre țările membre (24,8% din totalul UE), urmată de Franța (12,4%) și Italia (11,5%). Totuși, după puterea motoarelor, cea mai mare flotă era cea din Italia (18,4% din totalul UE), urmată de Franța (17,9%) și Spania (14,6%).
După numărul de vase, cea mai mare flotă din UE era în Italia (17,4% din toate vasele), urmată de Grecia (17,2%) și Spania (12,1%). Vasele italiene erau, în general, mici, cu o dimensiune medie de 11,9 tone brute (sub media UE de 18,0 tone brute), dar cu o putere a motorului de 77,3 kW, ușor peste media UE de 73,1 kW în 2023.
Flota de pescuit norvegiană și islandeză, mai mare și mai puternică decât media UE
Prin comparație, capacitatea totală de stocare a flotei de pescuit din Norvegia era cea mai mare din Europa, cu 0,49 milioane de tone în 2023, ceea ce reprezintă o creștere de 29,2% față de 2013. De asemenea, flota norvegiană era considerabil mai puternică decât media UE, având o medie de 262,3 kW pe navă. Cele 1.535 nave de pescuit ale Islandei în 2023 erau, de asemenea, mult mai mari și mai puternice decât media UE, având o capacitate medie de stocare de 106,0 tone brute pe navă și o putere medie de 296,5 kW pe navă.
Locuri de muncă în pescuit
Industria pescuitului a oferit locuri de muncă pentru aproximativ 157.000 de persoane în UE în 2022.
Se estimează că aproximativ 157.000 de persoane erau angajate în industria primară a pescuitului din UE în 2022, dintre care aproximativ o treime lucrau în sub-sectorul acvaculturii. Aproximativ un sfert din locurile de muncă în industria primară a pescuitului din UE în 2022 erau în Spania. De fapt, trei sferturi din angajările în acest sector erau concentrate în doar cinci țări: Spania, Italia, Grecia, Franța și Portugalia.
Italia, Grecia și Portugalia reprezentau o proporție mult mai mare din angajările în industria pescuitului din UE comparativ cu producția obținută; împreună, acestea contribuiau cu aproximativ 38% din angajările din industrie, dar produceau doar aproximativ 15% din producția totală. Pe de altă parte, Danemarca și Olanda aveau un număr relativ scăzut de angajați în pescuit (1% până la 2% din totalul UE), dar o cotă mult mai mare din producția totală de pescuit (aproximativ 11% și, respectiv, 8%). Aceste contraste evidențiază diferențele dintre industriile de pescuit ale unor țări, unele având un număr relativ mare de vase mici, iar altele un număr relativ mic de vase mari.
Capturile
Monitorizarea capturilor este esențială pentru menținerea stocurilor de pește și utilizarea durabilă a resurselor comune în zonele extinse și bogate de pescuit din Europa.
Capturile UE în 2023 au fost estimate la 3,3 milioane de tone în greutate vie, continuând tendința descendentă începută în 2018.
Capturile includ pești, moluște, crustacee și alte animale acvatice, reziduuri și plante acvatice recoltate în toate scopurile, utilizând toate tipurile de vase și echipamente de pescuit, în cele șapte zone marine acoperite de reglementările statistice ale UE. Producția din acvacultură și capturile din ape dulci sunt excluse.
Captura totală a UE în 2023 a fost estimată la 3,3 milioane de tone în greutate vie, un nou minim, mult sub cele 4,6 milioane de tone înregistrate în 2017 și 2018 și mult mai mică decât cele 5,9 milioane de tone capturate în 2001.
Flotele de pescuit din Spania, Franța și Danemarca au realizat aproximativ jumătate din capturile totale ale UE în 2023.
Nivelurile capturilor au scăzut în Spania (-7,2%), Franța (-9,0%) și Olanda (-10,8%) între 2022 și 2023, dar au crescut în Danemarca (+7,9% sau +36.200 tone). Alte țări, precum Germania (-14.600 tone), Italia (-12.000 tone), Croația (-7.200 tone) și Grecia (-3.500 tone), au înregistrat scăderi semnificative. Pe lângă Danemarca, au existat creșteri notabile în Lituania (+11.800 tone) și Suedia (+3.500 tone).
Spania și Portugalia sunt singurele țări care au realizat capturi în toate cele șapte zone marine acoperite de statisticile UE.
Majoritatea capturilor UE sunt realizate în Atlantic, zona de nord-est
- Aproximativ 72% din capturile UE au fost realizate în Atlantic, zona de nord-est, unde principalele specii capturate au fost heringul (18%), merlanul albastru (16%), sprotul (13%) și macroul (10%).
- Flota daneză a contribuit cu aproximativ o cincime din captura totală în această zonă, urmată de Franța (15%), Spania (11%) și Olanda (10%).
Alte zone marine importante:
- Marea Mediterană și Marea Neagră: Aproximativ 10% din capturile UE, principalele specii fiind sardinele (19%) și hamsiile (18%). Flota italiană a realizat 36,6% din capturi în această zonă.
- Atlantic, zona central-est: Aproximativ 6% din capturile UE, principalele specii fiind macroul de cal și tonul. Spania a realizat aproximativ 40% din capturi în această zonă.
- Oceanul Indian, zona de vest: Aproximativ 6% din capturi, în principal ton (skipjack, yellowfin și bigeye), Spania fiind responsabilă pentru două treimi din capturi.
Debarcările
Aproximativ 2,9 milioane de tone (în greutate produs) au fost debarcate în UE în 2023.
Aceasta reprezintă o scădere de aproape 8% față de cele 3,2 milioane de tone debarcate în 2022. Danemarca a contribuit cu peste o cincime (0,7 milioane de tone), urmată de Spania (17%) și Olanda (16%).
Scăderi notabile în cantitatea debarcărilor:
- Spania (-205.000 tone, -29,3%)
- Franța (-37.000 tone, -11,9%)
- Olanda (-15.000 tone, -3,0%)
- Italia (-12.000 tone, -9,1%)
Creșteri în 2023:
- Danemarca (+82.600 tone, +13,4%)
- Finlanda (+4.400 tone, +6,5%)
Valoarea estimată a debarcărilor totale a crescut de la 6,2 miliarde EUR în 2022 la 6,7 miliarde EUR în 2023.
- Spania: Valoarea cea mai mare, reflectând specii valoroase precum tonul, merluciul, peștele spadă și calmarul. Creștere semnificativă (+33,8%) la 2,7 miliarde EUR în 2023.
- Danemarca: Creștere de +15,2% la 0,5 miliarde EUR.
- Estonia: Creștere de +70,7% la 0,03 miliarde EUR.
Scăderi au fost înregistrate în Franța (-9,3%), Italia (-8,4%) și Olanda (-6,0%).
