O inițiativă legislativă a trecut de Senat, iar dacă aceasta va fi adoptată și de camera decizională, Portul Constanța riscă să fie văduvit de aproximativ 50 milioane euro în următorii 10 ani, în detrimentul operatorilor portuari, susține Fondul Proprietatea, unul dintre acționarii companiei portuare. „Este un uriaș transfer de avuție”, spune managerul FP Greg Konieczny. Proiectul frânează intrarea noilor competitori în piață și riscă să tragă înapoi dezvoltarea celui mai important port al României, lăsându-l în urmă față de alte porturi din Ucraina, Bulgaria și Croația.
Proiectul a fost anunțat în premieră de Profit.ro în primăvara anului trecut.
Au pus mâna pe activele statului în anii ’90 și au fost beneficiarii unor chirii la prețuri prefențiale până în momentul de față. Acum cei pe care Fondul Proprietatea (FP) îi denunță a fi „oligarhii din porturi” caută protecția unei legi pentru a nu plăti prețurile pieței și a ține departe concurența altor operatori portuari interesați să investească. Este avertismentul pe care îl lansează cel mai important acționar al Administrației Porturilor Maritime Constanța, FP, prin intermediul reprezentanților companiei sale de administrare Franklin Templeton.
Proiectul de modificare a Ordonanței de Urgență 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile a fost adoptat de Senat pe data de 15 mai și intră în dezbaterea Camerei Deputaților, unde deja, până la finele lunii, ar urma să primească avizul Comisiilor reunite de transport și juridică. O lege cu prevederi în același sens a fost votată anul trecut, dar a primit pe data de 28 februarie verdict de neconstituționalitate de la Curtea Constituțională.
Cei de la Fondul Proprietatea spun că este „exact aceeași lege” cea care s-a reîntors în Parlament. „Dacă prima dată legea s-a votat și atunci foarte repede, de data aceasta a trecut cu viteza luminii”, a declarat astăzi, într-o conferință de presă, managerul de aproape 7 ani al FP, Greg Konieczny.
Alerta ridicată este că noul proiect de lege va menține status-quo-ul chiriilor mici pentru operatorii portuari, ceea ce va văduvi Portul Constanța, și acționarul său majoritar, statul, de venituri importante. Calcule ale FP indică faptul că pentru primii 5 operatori portuari care închiriază o suprafață de 1,84 milioane metri pătrați prețul mediu este de 0,2488 lei/mp/lună, în timp ce în cazul contractelor semnate recent prețul mediu este de 0,7820 lei/mp/lună, diferența rezultată fiind de 118,46 milioane lei (26,03 milioane euro) în ultimii 10 ani, bani pe care Portul Constanța îi putea avea în plus.
Nu sunt numai acești bani cei pe care operatorii portuari îi bagă în buzunar, spune Konieczny, pentru că posibilitățile de fructificare a acestei oportunități sunt mai ridicate. Având în vedere că sumele obținute de chirii reprezintă numai 35% din totalul veniturilor Companiei Administrației Porturilor Maritime, se vede că este încă mult spațiu pentru creșterea încasărilor. Adrian Cighi, vicepreședinte la sucursala din București a Franklin Templeton, a estimat, la solicitarea Profit.ro, la 5-6 milioane euro pe an sumele ce pot fi încasate suplimentar de companie.
Organizația patronală Constanta Port Business Association și Federația Națională a Sindicatelor Portuare au susținut proiectul de lege inițial al cărui principal vector în Parlament a fost în legislatura trecută deputatul PNL de Galați Mircea Toader. "Fondul Proprietatea condamnă un proiect de act normativ ca fiind un proiect de lege alarmant, în condițiile în care toate normele pe care legiuitorul le propune spre adoptare au drept unic scop protejarea interesului general al statului român prin asigurarea unei mai bune administrări a proprietății publice a statului", afirmau reprezentanții comunității portuare în luna decembrie a anului trecut, când primul act normativ plecase spre promulgare.
Cei mai importanți operatori portuari în portul Constanța sunt Oil Terminal (OIL), Socep (SOCP), Comvex (CMVX), Minmetal, Umex, TTS Operator, North Star Shipping.
Fondul Proprietatea vrea competiție egală și echitabilă între toți operatorii privați și acces liber pentru alții noi, iar din această concurență și licitații să rezulte un preț corect de închiriere care să conducă la încasări mai mari pentru Portul Constanța. Konieczny spune că așa cum este status-quo-ul, câștig de cauză au „oligarhii”. El a explicat că acesta este termenul cel mai potrivit după cum și-au început activitatea folosind activele statului, un model care a existat în Rusia și Ucraina.
Legea prevede înființarea unui Consiliul de Supraveghere care să funcționeze sub autoritatea Consiliului Concurenței și care ar urma să fie responsabil de tarifele practicate de către porturile din România. Acesta ar urma să medieze și neînțelegerile dintr administrațiile portuare și operatorii portuari. El urmează să emită decizii și ar avea puterea de a judeca litigii.
Este motivul pentru care reprezentanții Fondului Proprietatea spun că legea este neconstituțională întrucât noului organism i se atribuie o putere care se substituie atribuțiilor instanțelor judecătorești, acolo unde trebuie tranșate conflictele comerciale.
Ce va decide Parlamentul?
Solicitarea publică a FP pentru Camera Deputaților este să respingă proiectul de lege. De asemenea, reprezentanții Franklin Templeton cer și formularea unui punct de vedere al Guvernului. „Este ciudat că Guvernul nu are o poziție într-un proiect de lege cu impact atât de mare”, spune Konieczny. El spune că nu a avut discuții pe această temă nici cu primul ministru Sorin Grindeanu, nici cu liderul majorității Liviu Dragnea și nici cu o altă persoană cu o poziție-cheie care să poată interveni în procesul decizional, întrucât legea a trecut fulgerător de Senat și nu au avut timp să stabilească legături. Au contactat însă cel puțin un parlamentar pentru a expune impactul negativ al legii asupra Portului Constanța în cadrul comisiilor parlamentare reunite care trebuie să dea avizul pe proiectul de lege.
Este afectatată chiar concurența din port și intrarea în piață a noilor operatori. Ineficienții riscă să dicteze regulile jocului
Obiecția nu este numai aceea că veniturile din chirii ar fi mai mici, ci că întreaga competiție ar fi afectată. Legea ar fi prohibititvă pentru intrarea pe piață a noi operatori portuari. Dacă ar fi un cost mai ridicat pentru accesul la port, atunci operatorii ineficienți ar fi siliți ei înșiși să vândă și să își părăsească pozițiile, cedând locul unor companii mai competitive. Este ceea ce nu se întâmplă acum. „Tragedia este că țin de poziții bune, dar au activitate redusă și nu investesc”, zice Cighi de la Franklin Templeton.
Konieczny spune că în România există în dezbaterea publică perspectiva că statul nu beneficiază suficient de mult de resursele naturale, atunci când este vorba despre industria de petrol și gaze naturale. Ieșirea la mare este, însă, de asemenea, o resursă națională, și ea trebuie exploatată la un preț echitabil, cu beneficiu pentru statul român.
De la inițierea, anul trecut, a primului proiect de lege, s-a observat o tendință pentru operatorii portuari să nu mai semneze noi contracte, spune Cighi, după ce anterior, au fost 2 ani în care în urma unor licitații publice au fost plătite chiar și prețuri de peste 2 lei/mp/lună.
Ce înseamnă proiectul de lege pentru Portului Constanța și raporturile sale cu competitorii din regiune?
Fondul Proprietatea spune că legea, cu un impact pe care încă nu îl pot cuantifica pentru porturile fluviale, riscă să frâneze dezvoltarea Portului Constanța. Johan Meyer, co-manager al FP, afirmă că nu face decât să mărească incertitudinea din piață și să îi îndepărteze pe unii investitori în prezent interesați de activitatea portuară în Estul Europei.
În prezent, Constanța este în cea mai bună poziție, spune Meyer, dar o parte dintre investitori ar putea să se reorienteze către alte porturi din regiune și să nu mai fie interesați să se reîntoarcă în câțiva ani. Porturile din Ucraina, Bulgaria și Croația au fost indicate de reprezentanții FP ca cei mai importanți competitori ai Portului Constanța în această zonă a Europei.
Legea care intră în Camera Deputaților avansează un model de business și de organizare a activității portuare pe care nu l-au putut documenta niciunde în Uniunea Europeană și de aceea România ar trebui să nu pună în pericol potențialul de dezvoltare al Portului Constanța pe care Fondul Proprietatea, acționar cu 20% din titlurile companiei de administrare, îl consideră foarte ridicat. „Este critic pentru România. S-ar putea bloca dezvoltarea pe următorii 5-10 ani”, a conchis Konieczny.
