Parlamentul a lăsat instalațiile de gaze petroliere lichefiate (GPL) nereglementate la nivel de legislație primară timp de 8 luni, în perioada iulie 2018 – martie 2019, printr-o lege de abrogare adoptată fără niciun vot ″împotrivă″.
Astfel, până în iulie 2018, Legea energiei electrice și a gazelor naturale stipula că ″Desfășurarea activităților de furnizare a (…) GPL (…) se realizează pe bază de licență″ și că Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) emite autorizații de proiectare/execuție/exploatare pentru ″instalații de utilizare a GPL, altele decât cele montate pe autovehicule″, precum și licențe pentru ″furnizare de GPL″.
″Reglementările tehnice și comerciale cu privire la stocarea, distribuția și utilizarea GPL sunt elaborate/aprobate de ANRE cu consultarea părților interesate″, mai prevedea actul normativ. Autoritatea a emis astfel de reglementări atât pentru stațiile de distribuție pentru vehicule, cât și pentru cele de umplere a buteliilor casnice.
Și persoanele juridice și fizice care desfășurau activități de proiectare, execuție și exploatare în domeniul GPL erau obligate să dețină autorizații/licențe emise de ANRE, în baza unor regulamente specifice elaborate de Autoritate.
Toate aceste prevederi, valabile încă din 2004, au fost scoase din Legea energiei, prin abrogare, în vara anului 2018, adăugându-se și precizarea expresă că actul normativ ″nu se aplică gazelor petroliere lichefiate (GPL), gazelor naturale comprimate (GNC), gazelor naturale comprimate pentru vehicule (GNCV)″.
Atât plenul Senatului, cât și cel al Camerei Deputaților (cameră decizională) au adoptat fără niciun vot împotrivă abrogarea, inclusă într-un proiect mai amplu de modificare a Legii energiei. Acesta a fost publicat în Monitorul Oficial pe 16 iulie 2018.
Eliminarea GPL-ului din Legea energiei a fost inițiată și adoptată chiar la solicitarea ANRE, cu o justificare publică generoasă: pentru micii jucători din domeniu, erau împovărătoare obligațiile financiare presupuse de deținerea unei licențe de furnizor GPL, mai precis taxele de obținere și menținere a licenței datorate chiar ANRE, al căror cuantum era stabilit de Autoritate.
″Este vorba de licențierea sau autorizarea unor persoane fizice sau juridice care valorifică în piață buteliile de aragaz și noi spunem că acest lucru nu trebuie făcut de către ANRE. (...) Astăzi, un magazin sătesc care vinde 3 butelii trebuie să ia licență de la ANRE, lucru care nu e corect și nu e normal″, declara președintele de atunci al ANRE, Dumitru Chiriță, la ședința din 12 iunie 2018 a Comisiei de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților dedicată raportului asupra proiectului de modificare a Legii energiei, potrivit înregistrării oficiale.
El a fost susținut și de vicepreședintele Comisiei, deputatul PNL Virgil Popescu, care ulterior a devenit ministru al Energiei: ″Dimineață, când am luat textul de la Senat, l-am citit și am văzut că (...) spiritul legii este că ANRE-ul nu se ocupă de butelii, de GPL și nici de gaz natural comprimat. E clar că noi trebuie să avem niște amendamente prin care să scoatem din lege GNL, GNC, GNCV. Pentru că e chiar absurd că, până acum, ANRE-ul s-a ocupat de butelii, de vânzări de GPL la pompă și de alte lucruri, și au autorizat chestii de genul ăsta. Adică prea mare birocrația!″.
Prezent la ședință, Liviu Stoican, șef de serviciu la Direcția Generală Țiței și Gaze Naturale din Ministerul Energiei, a atras atenția că, în acest fel, domeniul GPL rămâne nereglementat.
″Vreau doar să atrag atenția că, în forma de la punctul respectiv, practic se abrogă tot capitolul (...) care era destinat special pentru GPL, GNC, GNCV și, practic, domeniul rămâne nereglementat la nivel de legislație primară″, a spus Stoican.
El a fost contrazis de Henorel Soreață, vicepreședinte al ANRE: ″Aș vrea să completez, dacă îmi permiteți. (...) ISCIR-ul (Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat – n.r.) se va ocupa de tot ceea ce înseamnă recipiente sub presiune și au în lege, expressis verbis (în termeni expliciți – n.r.), prevăzut acest aspect″.
Numai că Legea nr. 64/2008 (Legea ISCIR) privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil nu prevedea la acel moment absolut nimic explicit cu privire la instalațiile GPL și nici nu prevăzuse vreodată.
În ultima parte a anului 2018, parlamentarii și-au dat seama de ce făcuseră în vară, astfel că, la dezbaterile asupra unui proiect de modificare a Legii ISCIR, în draft au fost introduse amendamente prin care instalațiile GPL, GNC și GNCV a fost trecute în domeniul de reglementare al instituției, fiind supuse astfel regimului de autorizare și de verificare tehnică prevăzut de legea respectivă și urmând să fie verificate de către Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune SA (CNCIR), controlată 100% de Ministerul Economiei.
″Prin Legea nr.167/2018 (cea din iulie 2018 – n.r.) pentru modificarea și completarea Legii energiei și a gazelor naturale nr.123/2012, aceste instalații au fost eliminate de sub reglementarea ANRE, în prezent existând un vid legislativ referitor la regimul de funcționare al acestor instalații″, a fost justificarea amendamentelor.
″Prin anumite amendamente care au fost aduse și pe care le susținem, se reglementează și un domeniu care a rămas nereglementat din Legea ANRE (de fapt din Legea energiei, cu privire la ANRE – n.r.) și anume instalațiile de tip GPL și GNC (și GNCV – n.r.)″, a spus atunci șefa CNCIR de la acel moment, Ioana Timofte, prezentă la dezbaterea proiectului în cadrul Comisiei de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților.
Amendamentul a fost adoptat, cu tot proiectul de modificare a Legii ISCIR, pe 14 noiembrie 2018, însă nu a fost publicat în Monitorul Oficial decât pe 18 martie 2019. Asta pentru că alte prevederi ale proiectului au făcut obiectul unei sesizări de neconstituționalitate, respinsă în cele din urmă de CCR.
În perioada în care GPL-ul a rămas nereglementat la nivel de legislație primară (iulie 2018 – martie 2019), au rămas în vigoare și s-au aplicat numeroase acte normative secundare și terțiare cu privire la această activitate, unele de dinainte de anul 2000, în special ordine de ministere cu prescripții ISCIR, dar nu numai. De altfel, multe din normele ANRE cu privire la GPL, inclusiv normele tehnice privind stațiile de distribuție (atât pentru vehicule, cât și pentru butelii de uz casnic), făceau trimiteri tot la reglementări și normative ISCIR, care sunt și acum în vigoare.
De exemplu, asociații și administratorii Flagas SRL, deținătoarea stației GPL la care s-au produs foarte recent explozii soldate cu 5 morți, zeci de răniți și cu distrugerea mai multor imobile, au fost reținuți de către procurorii Parchetului General inclusiv pentru ″încălcarea repetată″, în perioada 30 septembrie 2020 – 26 august 2023, a dispozițiilor Ordinului Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului și al Ministerului Industriilor și Comerțului nr. 73/1161/1999 privind aprobarea ″Normativului de proiectare, execuție și exploatare a sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL) pentru autovehicule″. Normativul include numeroase referiri la prescripții tehnice ISCIR.
Până să ajungă în Legea energiei și sub ″umbrela″ ANRE (de unde a fost scos în 2018), GPL-ul a apărut pentru prima dată în mod explicit într-un act normativ primar în Legea gazelor nr. 351/2004, care stipula că ″Reglementările tehnice și comerciale cu privire la stocarea, distribuția și utilizarea GPL sunt elaborate de ANRGN, cu consultarea persoanelor juridice interesate″ și că cei care fac producție, stocare, distribuție și comercializare de GPL trebuie să aibă autorizații și licențe ANRGN. ANRGN era Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, transformată ulterior în ANRE.
Primul Cod tehnic al GPL a fost emis de ANRGN în 2006.
Arhivele instanțelor de judecată arată că, în lunga perioadă în care legea a prevăzut că furnizorii de GPL trebuie să aibă licență ANRE, Autoritatea a dat mai multe amenzi operatorilor de stații GPL pe care i-a găsit fără licență în urma unor inspecții. Flagas SRL, firmă la care fiul primarului PSD din Caracal este asociat majoritar și administrator, este indicată că nu ar fi avut niciodată licență de furnizor de GPL, potrivit bazei de date a ANRE, dar nici nu a fost amendată vreodată pentru asta.
