Consiliul Concurenței recomandă preluarea terminalelor de mărfuri care aparțin CFR Marfă de către CFR SA (Infrastructură), apreciind că aceasta va conduce la îmbunătățirea serviciilor furnizate operatorilor feroviari și, în același timp, va ajuta CFR Marfă să își reducă datoriile pe care le are față de administratorul infrastructurii.
La sfârșitul anului 2018, CFR SA avea de încasat 1,37 miliarde lei de la operatorii de transport feroviar, din care cea mai mare parte reprezintă datorii ale CFR Marfă.
Această recomandare vine în urma studiului realizat de Consiliul Național de Supraveghere din Domeniul Feroviar (CNSDF), din cadrul Consiliului Concurenței, care a sintetizat principalele aspecte ce caracterizează infrastructura de transport feroviar și a elaborat o serie de propuneri și recomandări.
CFR SA administrează și întreține infrastructura feroviară publică, pe baza veniturilor proprii și, în completare, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, din fonduri alocate de la bugetul de stat.
Costurile anuale de funcționare a infrastructurii feroviare din România se stabilesc de către CFR SA pe baza traficului contractat cu operatorii de transport feroviari, în baza contractului de acces încheiat cu aceștia, a normativelor tehnice de întreținere și reparație a infrastructurii feroviare, precum și a proiectelor de reabilitare și/sau de modernizare a infrastructurii.
Distribuția teritorială a rețelei feroviare acoperă relativ uniform suprafața României și deservește majoritatea centrelor urbane și economice, fapt care ar trebui să confere un avantaj important acestui mod de transport.
Cu toate acestea, starea actuală a infrastructurii feroviare reprezintă principalul element limitativ al performanțelor circulației trenurilor: viteza medie redusă, atât pentru transportul feroviar de marfă (15,99 km/h în 2018), cât și pentru cel de călători (43,86 km/h în 2018), care defavorizează acest mod de transport.
Finanțarea insuficientă a lucrărilor de întreținere, reparare și reînnoire a infrastructurii feroviare a condus la degradarea progresivă a acesteia și la creșterea gradului general de uzură a componentelor infrastructurii, putând conduce la creșterea numărului de accidente feroviare. Scadențele la reînnoire ale elementelor de infrastructură feroviară au crescut semnificativ, depășind 60% pentru majoritatea subsistemelor feroviare.
Ca urmare, reforma sectorului feroviar românesc trebuie accelerată și susținută de măsuri care să asigure sustenabilitatea investițiilor și costurilor publice, eficacitatea utilizării acestora și creșterea gradului de concurență pe piață, prin atragerea mai multor operatori.
Un prim pas în această direcție ar fi, în opinia Consiliului, realizarea unui buget multianual pentru CFR SA, astfel încât să nu mai existe întârzieri în derularea programelor de întreținere și reparare a infrastructurii feroviare din cauza lipsei de finanțare.
În același timp, este necesară elaborarea unei politici corelate în domeniul transportului (feroviar-rutier-maritim) și dezvoltarea unui sistem de terminale intermodale/multimodale de mărfuri la nivel regional, pentru a reduce costurile și emisiile de gaze cu efect de seră.
De asemenea, o mai bună utilizarea a fondurilor europene alocate transportului feroviar va conduce la îmbunătățirea vitezei de circulație a trenurilor și, implicit, la creșterii atractivității transportului feroviar de călători și marfă. Tot în scopul creșterii numărului de călători este necesară reabilitarea căilor de acces către/dinspre gări, a spațiilor din jurul acestora și, acolo unde este cazul, asigurarea unor mijloace de transport în comun, care să faciliteze accesul călătorilor de la/spre gară și centrul localității, prin implicarea autorităților administrației publice locale.
Rețeaua de căi ferate din România are o lungime de 10.628 kilometri, fiind a șaptea rețea feroviară ca mărime din Uniunea Europeană, din care 4.031 kilometri este electrificată.
