Guvernul vrea să majoreze cu 180 milioane lei capitalul social al Metrorex și cu 150 milioane lei pe cel al CFR Călători, sumele respective urmând să fie virate în conturile celor două companii de stat după parcurgerea procedurilor legale în domeniul ajutorului de stat, se arată în proiectul de lege privind bugetul de stat pe 2019.
La CFR Călători, cei 150 milioane lei vor fi virați de către Ministerul Transporturilor "într-un cont de disponibil deschis la Trezoreria Statului și se utilizează cu condiția ca Ministerul Transporturilor să își asume subcompensarea, iar suma alocată să se încadreze în cuantumul compensării calculat potrivit legislației în vigoare", stipulează draftul de act normativ.
Termenul "subcompensare" se referă la alocarea de către stat, sub formă de subvenții de la buget pentru asigurarea serviciului public de transport feroviar, a unor sume mai mici decât cele necesare potrivit legislației în vigoare.
"Legat de fonduri europene, în anul 2014, CFR Călători a început acțiunea de pre-notificare a DG Competition legat de subcompensare începând din 2007 - 2008 până în 2014. Această subcompensare reprezintă aproximativ 2 miliarde de lei (circa 400 milioane de euro). Momentan, singura șansă de a face investiții masive în materialul rulant ar fi recunoașterea acestei subcompensări din anii anteriori ca ajutor de stat compatibil pentru care noi am început acțiunea de pre-notificare a DG Competition. Efectul acestor subcompensări nefiind anulat, CFR Călători are de recuperat pierderea de aproximativ 2 miliarde de lei. Pe de altă parte, având în vedere limitarea prin legislație a marjei maxime de profit la 3%, această pierdere ar putea fi recuperată în minimum 26 de ani, cu condiția realizării profitului maxim în fiecare an. Abia după aceasta, CFR Călători ar avea dreptul de a reinvesti profitul", spunea șeful CFR Călători.
Guvernul vrea să majoreze semnificativ și capitalul social al băncii de stat CEC Bank, cu 940 milioane lei, ceea ce constituie de asemenea ajutor de stat, măsură anunțată încă de anul trecut drept posibilă de către consilierul economic al premierului Dăncilă, Darius Vâlcov, în contextul în care de anul acesta a fost introdusă așa-numita "taxă de lăcomie" pe activele bancare, indexată la nivelul indicelui ROBOR, măsură contestată intens de sistemul bancar și de BNR.
