Primul tren Alstom Coradia Stream ar putea intra în circulație, cu călători, până la sfârșitul anului, poate chiar odată cu noul Mers al Trenurilor, a declarat Gabriel Stanciu, director general Alstom pentru România, Bulgaria și Moldova. VEZI MAI JOS PE CE RUTE VA CIRCULA
Producătorul spune că trenurile vor avea unități de aer condiționat de capacitate mare, astfel încât să fie în tren o temperatură de 24-25 °C chiar și când afară este caniculă.
"Dacă totul merge bine, așa ar trebui: să îl punem în operare comercială până la sfârșitul anului, poate chiar odată cu noul Mers de Tren. Versiunea actualizată de program de livrare prevede să încheiem livrările la sfârșitul anului viitor. Cred că ultima bucată e în decembrie 2025 sau ianuarie 2026. În orice caz, trebuie să înțelegem și altceva: că dacă le-am fi avut acum pe toate aici (cele 37 de trenuri contractate - n. r.) nu avea cine să le opereze, pentru că, din câte știm noi, prin contracte de operare au fost atribuite doar 12 bucăți la CFR Călători", a afirmat Stanciu, citat de Agerpres.
O problemă importantă întâmpinată de producător, care a dus la întârzieri în procesul de testare, a fost lipsa mecanicilor de tren, CFR Călători, practic beneficiarul primelor automotoare noi, invocând traficul sporit din perioada verii.
"Pe vară nu am avut mecanici la dispoziție. Operatorul național ne-a răspuns, în scris de altfel, că pe perioada estivală, din cauza traficului sporit la CFR Călători, nu ne poate pune la dispoziție mecanici. Pe cale de consecință, nu am putut face unele teste la timp. Nu am o estimare privind întârzierile. Am încercat cu operatori privați și în cele din urmă am și găsit o soluție cu unul dintre operatorii privați...Atenție, trebuie să înțelegeți, nu e vorba despre o punere la dispoziție gratis. (...) Prefer să fiu convins că este într-adevăr o problemă de disponibilitate a mecanicilor în timpul sezonului estival, pentru că orice altă logică, orice altă ipoteză ne duc într-o altă direcție, pe care n-aș vrea să o abordez. Este dezamăgitor că nu putem asigura tipul ăsta de resursă, dar lucrurile sunt exact ce sunt. Nu am avut mecanici, punct", a susținut directorul Alstom pentru România, Bulgaria și Moldova.
Potrivit acestuia, trei dintre cele 37 de trenuri contractate de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) au fost produse în Polonia, iar anul acesta producția s-a mutat în Germania, cu costuri sensibil mai mari pentru Alstom.
"Producția de serie așteaptă finalizarea testelor TSI (specificația tehnică de interoperabilitate - n. r.), lucru pe care noi l-am făcut. Am demarat producția de serie în Germania. Trenul nr. 4 este în plină fabricație și trebuie să fie livrat, iar 5, 6 și 7 sunt în diverse faze de producție. Producția de serie este în curs. Investițiile și punerea la punct a liniei de fabricație în Germania au avut loc la începutul anului. Ne costă sensibil mai mult în Germania, însă este o problemă de logică industrială în cadrul grupului. N-aș vrea să evoc din nou proximitatea și chestiunea cu războiul ... Trenul nr. 3 va veni, nr. 4 va fi finalizat în decembrie. Va veni în decembrie sau ianuarie, în funcție de transport și situațiile care apar'', a precizat reprezentantul producătorului francez.
Gabriel Stanciu a atras atenția că România, ca parte a Uniunii Europene, trebuie să respecte un anumit program de certificare, ce nu poate fi controlat de producător, care de altfel a livrat trenul la timp.
"România este parte a Uniunii Europene, iar noi trebuie să înțelegem că, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, pe lângă avantajele pe care le avem, avem și niște obligații, cum ar fi conformarea față de reguli. Nu mai putem face chestiuni naționale izolate, doar între noi. Nu, s-a terminat. Programul de certificare pentru un astfel de tren comportă obținerea a două autorizații: autorizația de tip și autorizația de introducere pe piață. Este noul regulament european și ăsta este și motivul pentru care livrarea pare întârziată. Noi am livrat trenul la timp, să știți. Trebuia să livrăm anul trecut pe 25 noiembrie, cred că a ajuns în țară de Sărbătoarea națională. Dacă am avut o întârziere, a fost de 4 zile. Deci, trenul a fost livrat la timp. Certificarea lui, în schimb, este o chestiune pe care producătorul nu o poate controla. Sunt entități terțe, majoritatea sunt statale, pe care nu le poate controla niciun producător", a menționat acesta.
De exemplu, în Germania, una dintre puținele țări care au un termen pentru certificarea unui vehicul nou, durata este între 42 și 45 de luni.
"Atât durează în Germania. Dacă atât durează în Germania, credeți-mă, prin extensie, atât durează în orice țară", a spus Gabriel Stanciu.
Totodată, el a făcut referire și la alte aspecte care au dus la întârzierea procesului de testare.
"Planul inițial era următorul: un tren trebuia să meargă la Făurei, să facă o serie de teste, alt tren trebuia să meargă pe infrastructura CFR SA, să facă alte teste și al treilea tren trebuia să vină configurat final și să facă testele ETCS și cumva zonele critice ale infrastructurii, iar în cele din urmă partea de anduranță (parcurgerea celor 10.000 de km - n. r.). Planul a fost foarte bun, numai că a rămas la nivel de plan. Numărul 1: la Făurei nu avem tot ce trebuie pentru a face toate testele TSI prevăzute. Noi am venit cu o propunere către minister cândva - fie de a cumpăra circuitul de test ca să aducem toate trenurile grupului acolo, fie a ne asocia într-o formulă oarecare pentru ca să putem investi, să modernizăm și să devină Făureiul un concurent serios al circuitului de la Velin din Cehia. Însă, înțeleg că dânșii au în minte să facă un program de investiții pe fonduri europene probabil. Nu știu cât va dura și dacă se va realiza, însă, deocamdată, inițiativa asta a fost blocată. Revin și spun: deocamdată la Făurei nu avem ce ne trebuie ca să facem toate testele de interoperabilitate pe care le-am dori. Numărul doi: din partea managerului de infrastructură de la noi nu am reușit să obținem setul de date dorit. Efectul combinat al celor două impedimente a fost următorul: în loc să aducem trenul la Făurei inițial, l-am dus la Velin, care are tot ce-i trebuie, și în loc să aducem trenul pe rețeaua națională, l-am dus în Germania. Asta a generat evident decalări în program, pe lângă costurile suplimentare", a spus directorul.
Cu toate astea, a continuat Gabriel Stanciu, la sfârșitul lunii iunie au fost finalizate toate testele TSI, cu două excepții.
"Cele două excepții sunt operarea în unitate multiplă, adică să legăm două trenuri de altul și să avem un singur mecanic, și al 2-lea set de teste este zona asta denumită CCS, adică partea de ETCS. De ce? Pentru că, deocamdată, ca să completăm testele astea în România ar trebui să avem niște porțiuni certificate de cale ferată care încă nu sunt certificate. Deci, din punct de vedere obiectiv nu putem să terminăm acum setul ăsta de teste. Va putea fi terminat, dacă totul merge bine, în primul trimestru l anului viitor. Însă, până atunci, putem să mergem cu călători, cu acest tren, făcând ce? Nefăcând operare multiplă, mergând un singur tren, ceea ce va fi cazul de operare în 99,9% din cazuri și folosind rețeaua de siguranță națională", a subliniat oficialul Alstom.
Stanciu a precizat că setul de teste TSI a fost depus la AFER și a dat asigurări că parcurgerea celor 10.000 de kilometri nu va necesita mult timp.
"Noi am depus la AFER setul de teste TSI, dânșii se află în analiză cu ele (...) De la AFER pleacă la ASFR și ASFR trebuie să dea undă verde pentru aceste certificări finale de tip și de introducere pe piață, pe care în cele din urmă le vom depune la ERATV, care este baza de date la nivel european și, dacă nu ești acolo, înseamnă că trenul tău nu operează după reguli europene. Noi am făcut până la ora asta tot ce putea să depindă de noi ca să punem trenul în operare comercială cu pasageri. (...) Partea de anduranță se face după autorizări - parcurgerea celor 10.000 de km nu este o problemă. Să fac repede", a adăugat el.
Stanciu a subliniat că aceste teste de verificare sunt făcute pentru toată seria de trenuri, nu pentru fiecare tren în parte, iar restul automotoarelor ce vor veni vor trebui să parcurgă doar 2.000 de kilometri la partea de anduranță.
Primele trenuri vor circula sub sigla CFR Călători și primele rute deservite vor fi București – Constanța și București – Brașov.
