Doar unul din cei aproximativ 3.000 de pescari din România a accesat fonduri europene prin cele 22 de grupuri locale de acțiune (Fisheries Local Action Group – FLAG) finanțate prin Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM) 2014-2020, iar conducerea Autorității de Management pentru programul european speră ca în exercițiul financiar 2021-2027 măcar câteva zeci de pescari să-i urmeze exemplul.
Directorul adjunct al Autorității de Management, Gheorghe Văcaru, a declarat că gradul de contractare a finanțărilor europene în valoare de circa 40 de milioane de euro disponibile prin FLAG-urile din România este de peste 90%, FLAG Delta Dunării având un grad de contractare de 99,5%, scrie Agerpres.
„La nivel național, pescarii efectiv nu au făcut aplicații, câteva comunități pescărești, o federație a pescarilor din Deltă au făcut investiții de interes colectiv, niște puncte de debarcare în general, pentru a-i ajuta în activitatea de zi cu zi. Motivele principale ale faptului că pescarii au apelat mai puțin la această formă de sprijin e insuficienta capacitate de cofinanțare și informația. În viitoarea perioadă de programare, intensitatea sprijinului public este mult mai generoasă și ne așteptăm să existe un mai mare interes. Și, bineînțeles, este de lucru și la noi, și FLAG-ul și asociațiile pescarilor din zonă trebuie să ducă informația până la ultimul pescar. Dacă nici Delta Dunării nu e o zonă pescărească, înseamnă că în Europa nu există nicio zonă pescărească. Aici sunt autorizați în jur de 1.500 de pescari”, a menționat Gheorghe Văcaru.
El a precizat că, dacă în perioada de programare 2014-2020, pescarii ar fi trebuit să contribuie la realizarea proiectului cu până la 50% din suma solicitată, în perioada de programare 2021-2027 vor fi măsuri care vor fi finanțate 100% din contribuția publică.
„În această toamnă, începem selectarea FLAG-urilor și a strategiilor locale până în 2027, iar de anul viitor vor fi disponibile măsurile pentru pescari. Eu am credința că până la finele anului vor fi contracte semnate cu FLAG-urile. Alocarea pentru noul exercițiu e mai generoasă cu circa 20%”, a mai spus directorul general adjunct al Autorității de Management pentru POPAM.
Președintele asociației de pescari Golovița, Cătălin Balaban, a afirmat că pescarii nu au timp să studieze site-urile Ministerului Agriculturii sau ale altor instituții pentru a găsi finanțările europene accesibile și nici bani.
„Pescarii trebuie să vină cu o cofinanțare și, după cum bine știm, pescuitul este o activitate de supraviețuire, nu una care să asigure niște venituri suficiente pentru investiții. Cel mai bine ar fi ca cei de la minister să ia realitatea acestui sector și nu să stea la birou. Pescarii sunt persoane fizice autorizate și pentru a accesa fonduri nerambursabile trebuie să umble după documente și mulți se descurajează. E necesară o simplificare a procedurii”, a afirmat Balaban.
Asociația Golovița numără circa 70 de pescari, cu o medie de vârstă de peste 50 de ani, care-și desfășoară activitatea în complexul lagunar Razim-Sinoe, iar maxim zece dintre ei știu să lucreze pe Internet.
„Din păcate, noi, ca reprezentanți ai pescarilor, nu avem capacitatea administrativă și financiară să susținem proiecte europene. Asta implică drumuri, timp, bani. Noi asigurăm o reprezentare a pescarilor doar la nivel de dialog cu instituțiile care au ca activitate pescuitul. Nu stăpânim activitatea de consultanță pentru accesarea de fondurilor europene și de aceea am solicitat Ministerului Agriculturii și FLAG Delta Dunării să vină în comunitate, nu să se organizeze întâlniri la Tulcea, București sau mai știu eu în ce localitate din țară. Aceste consultări să se facă atunci când se scriu strategiile. În cadrul asociației avem o cotizație simbolică și nu avem venituri din care să susținem alte costuri. Practic, tot ce fac e mai mult voluntar”, a mai spus Cătălin Balaban.
La rândul său, reprezentantul unei firme care acordă consultanță în domeniul fondurilor europene, Cătălin Tutunaru, îi încurajează pe pescari să acceseze fondurile nerambursabile.
„Sunt multe proiecte de succes. Pescarii ar putea să facă o formă asociativă, să devină persoane juridice. Nu este complicat să aplici. Consultanții nu sunt scumpi. Percepem 4% din valoarea proiectului, dar suma este eligibilă din fonduri europene. Nu trebuie să vină ei cu bani de acasă să plătească consultația”, a afirmat Tutunaru.
Directorul adjunct al Autorității de Management pentru POPAM a participat la finalul săptămânii trecute la conferința de închidere a proiectului „Plan de dezvoltare locală integrată a zonei pescărești” inițiat de FLAG Delta Dunării și la Festivalul borșului lipovenesc, eveniment organizat de Primăria comunei Jurilovca și finanțat cu 100.000 de euro prin FLAG Delta Dunării.
„Este o sărbătoare a întregului județ. Anul acesta, am triplat spațiile dedicate festivalului. Analizăm posibilitatea de a deschide un aquaparc, o plajă, pentru a-i ține pe turiști mai multe zile. Vrem să demarăm anul viitor procedurile pentru a vedea dacă obținem avizele de principiu, după care vom depune un proiect pentru dezvoltarea obiectivelor”, a declarat primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion.
Sărbătoarea a adunat în comuna de 4.000 de locuitori peste 140.000 de vizitatori care s-au delectat atât cu cele 50.000 de porții de borș de pește gratuite oferite de autoritatea locală, dar și cu preparatele tradiționale comercializate de 70 de agenți economici.
„Am avut o finanțare din FLAG de 100.000 de euro pe fiecare ediție. Acești bani sunt dați explicit pentru a promova tradițiile zonei. Bineînțeles că dacă vom avea oportunitatea de a depune și pentru anul viitor un proiect european pe acest segment, o vom face. Nu putem subdimensiona evenimentul. Ori nu-l mai facem, ori trebuie să ținem pasul cu vizitatorii”, a menționat Eugen Ion.
Unul dintre cei aproximativ 40 de pescari din Jurilovca implicați în prepararea borșului de pește care a fost oferit gratuit, Ștefan Unguru, a remarcat că rețeta borșului de pește nu s-a schimbat, însă condițiile de preparare sunt altele.
„Rețeta nu e grea, că o știm bine. Dar e greu cu focul ăsta. Mai bine era la lemne. Așa, cu buteliile astea, parcă e mai greu. Bine că nu e fum măcar”, a afirmat Ștefan Unguru.
Alături de bucătarii din Jurilovca, pentru câteva ceasuri, s-a aflat și unul dintre pescarii fruntași ai zonei, Mihail Ciorbac, în vârstă de 71 de ani, care a pescuit timp de 45 de ani. În urmă cu peste 30 de ani, a făcut parte din echipa care a capturat un morun de 300 de kilograme și cel care a primit o medalie în semn de recunoaștere a faptului că era printre cei mai buni pescari, având lunar capturi de 200 de tone.
„Eram 16 inși în echipa care a prins morunul. Eram la mare și eram șef de echipă. Atunci, erau 12 echipe pe litoral. Am fost angajat și la Întreprinderea de Pescuit Oceanic și am fost în Mauritania, Senegal, Spania. Pe vas se făcea făină și ulei de pește. Eram 90 de oameni în echipaj. (…) Acum, am o pensie de 2.100 de lei și numai pe medicamente dau pe lună de la 600 la 1.000 de lei”, a spus Mihail Ciorbac.
Printre agenții economici prezenți la festival a fost și Georgiana Bălașa, în vârstă de 32 de ani, care a accesat fonduri europene pentru realizarea unei plantații de migdal.
„Inițial, am vrut să plantăm nuci, dar expertiza a arătat că solul și clima nu-i favorizează creșterea. A fost destul de greu să accesăm fonduri europene, a fost greu proiectul în sine, pentru că avem de la plantare, până la desfacere și a fost super-solicitant. Un alt proiect, nu mai vreau deocamdată”, a afirmat Georgiana Bălașa.
Alți mici întreprinzători ar dori să acceseze fondurile europene pentru dezvoltare locală, însă spun că cel puțin ghidurile de finanțare trebuie să fie mai flexibile.
„De obicei, fondurile europene sunt stricte. Îți permit să faci plantația, fabrica de dulceață, dar nu permit să o deschizi publicului. Sunt foarte stricți în normele pe care le au. Chiar dacă accesezi un fond pentru fabrică, ei nu văd legătura dintre lucruri. (…) Ghidurile nu sunt fluide. Sunt niște pași rigizi. Poate că așa ar trebui să fie, dar faptul că deschizi ceva publicului nu înseamnă că nu acorzi atenție”, a afirmat Liliana Echimov, proprietara unei afaceri în domeniul produselor din trandafiri.
Ea a pus la dispoziția oaspeților Festivalului borșului lipovenesc o prăjitură tradițională rusească, ladiciki, pe care a reinterpretat-o.
„Le-am pus pentru prima oară în vânzare și nici nu mă așteptam să nu placă. Le voi oferi în timpul evenimentelor din grădina cu trandafiri și sper să fie la fel de bine cunoscute ca cele din alte zone. Sunt clătite mai mici, cu dulceață de trandafiri și iaurt grecesc”, a mai spus Liliana Echimov.
Festivalul borșului lipovenesc a însemnat atât concerte cu artiști naționali și internaționali recunoscuți, deschiderea primei insule instagramabile din România, cât și o oportunitate pentru tinerii scriitori.
„Am crescut în Jurilovca. În vacanțe, mergeam cu bunicul la mare, la Gura Portiței. Pe la 7-8 ani, am scris primele povești, iar acum am două romane publicate. Visurile pot deveni realitate, dacă ești perseverent și ambițios. Dacă eu am făcut acest lucru, oricine poate. E dificil, dar nu imposibil”, a declarat Alexandra Condrat, autoarea romanelor „Vicios” și „Narcisistul”.
Potrivit Autorității de Management, prin POPAM 2014-2020, cele 22 de FLAG-uri din România au avut la dispoziție circa 40 de milioane de euro, iar în următorul exercițiu financiar vor avea alocată suma de aproximativ 48 de milioane de euro pentru dezvoltarea comunităților pescărești.
FLAG Delta Dunării a avut inițial un buget de circa 10 milioane de euro, însă acesta a fost suplimentat, la cererea beneficiarilor, iar suma alocată a fost de peste 20 de milioane de euro, una din cele mai mari la nivel european acordată pentru o zonă de pescuit.
Din cei aproximativ 1.500 de pescari din Deltă, patru au depus cereri de finanțare prin FLAG Delta Dunării, însă doar unul singur a accesat direct fonduri europene, Cristian Solotchin, din Sulina, reușind să înființeze un restaurant pescăresc și cu ajutorul altor finanțări nerambursabile.
