Guvernul îi va mandata pe reprezentanții Ministerului Agriculturii să înceapă negocierile pentru menținerea activității fabricii de zahăr de la Luduș, la care gigantul francez Tereos va renunța, relevă un document oficial analizat de Profit.ro. Menținerea activității fabricii este necesară pentru a asigura 25% din necesarul de consum de zahăr din producția internă, în contextul în care exporturile de zahăr din Ucraina sunt afectate de invazia Rusiei.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
De ce este important: La începutul anului, gigantul industrial Tereos, cel mai mare producător de zahăr din Franța și al doilea producător mondial, cu afaceri anuale de peste 4 miliarde de euro, a confirmat că ia în calcul să renunțe la afacerea din România, cu pierderi mari în ultimii ani, mișcare anunțată de Profit.ro în vara anului trecut.
Falimentul fabricilor din zahăr din România
În contextul eliminarii cotelor de producție de zahăr, de la 1 octombrie 2017, au fost închise mai multe fabrici de zahăr, atât în statele membre ale Uniunii Europene, cât și la nivel național. Totodată, în România, suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr s-a diminuat după eliminarea cotelor de producție de zahăr.
Astfel, din cele 4 fabrici care au funcționat până în anul 2017, pentru 3 fabrici au fost decizii de închidere, respectiv Zahărul Oradea în 2017, Antrepriza Zahăr Bod în 2020 și Tereos acum.
Ca urmare, în acest an mai funcționează o singură fabrică de zahăr, Agrana România, cu două sucursale. Sucursala din Roman, județul Neamț, procesează sfecla de zahăr, iar sucursala Buzău procesează zahăr brut din trestie importat.
Închiderea unităților de procesare a generat abandonarea cultivării sfeclei de zahăr de către cultivatorii din zona fabricilor, care au investit în mașini/utilaje specifice acestei culturi. Ulterior, aceste utilaje și-au pierdut utilitatea.
În consecință, dacă la nivelul anului 2017, în România existau peste 1.400 de cultivatori de sfeclă de zahăr, în 2021 au rămas în jur de 453 cultivatori, iar în prezent mai există doar 160 cultivatori care au încheiat contracte cu Agrana România.
Suprafața cultivată cu sfecla de zahăr și producția obținută în perioada 2015-2021
Până anul trecut, zahărul obținut din sfecla de zahăr a asigurat circa 25% din necesarul de consum de zahăr în condițiile în care necesarul de consum anual al României este de circa 500.000 tone zahăr/an.
Diferența de necesar este asigurată din importul de zahăr brut în vederea rafinării (peste 30%) și a zahărului alb importat.
Producția de zahăr în Europa
Suprafața cultivata cu sfeclă de zahăr la nivelul Uniunii Europene în anul de piață 2022/2023 continuă să scadă în mod constant cu un procent de aproximativ 2% și pentru al cincilea an consecutiv. Raportat la anul 2021, suprafata cultivată a fost de circa 1.500.000 ha, iar, producția de zahăr de peste 15 mil. tone.
Creșterea costurilor cu îngrășăminte și combustibil, precum și creșterea costurilor de protecție a culturilor reprezintă costuri suplimentare în anul 2022, fiind mai mari față de anul anterior. În plus, creșterea prețurilor la energie și în special la gazele naturale va duce la creșteri ale costurilor de procesare a sfeclei de zahăr, estimează guevrnanții.
În contextul evoluțiilor actuale din Ucraina, producția de zahăr se prezintă astfel:
Producția de zahăr din Rusia a fost în medie la 5 Mt-8 Mt/an, iar, exporturile în jur de 0,5 Mt-1,5 Mt/an (ISO).
Destinația exporturilor din Rusia se află în principal în țările vecine (Uzbekistan, Kazahstan, Turkmenistan, Azerbaidjan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan etc.).
În schimb, producția de zahăr din Ucraina a fost în medie de 1.200 Mt/an, iar exporturile au fost cuprinse între 0,15 -0,5 Mt/an (ISO).
Executivul precizează că Ucraina exportă către Uniunea Europeană 20.070 t/an, în cadrul unui contingent tarifar anual de import cu taxe zero, destinația acestor exporturi fiind în principal Spania, România și Bulgaria.
Argumentele menținerii activității fabricii de la Luduș
Potrivit documentului citat, în contextul încetării activității unor fabrici de zahăr din România și al creșterii costurilor de producție (creșterea costurilor la energie și gaze), Guvernul ia în considerare următoarele:
- Agrana România reprezintă singura fabrică producătoare de zahăr la nivel național, aspect care ”poate genera impunerea de monopol asupra prețului de comercializare a zahărului, fapt care poate genera o creștere artificială a prețului la zahăr”.
- Redeschiderea fabricii de zahăr de la Luduș - Tereos ar asigura menținerea unei concurențe pe piața internă a zahărului, ceea ce reprezintă un obiectiv strategic necesar a fi îndeplinit la nivel guvernamental pentru a se putea preîntâmpina manifestarea unui asemenea risc.
- În situația actuală nu se va putea asigura circa 25% din necesarul de consum de zahăr anual al României.
- Războiul din Ucraina are un impact negativ asupra exporturilor de zahăr realizate din Ucraina către România.
- Înlocuirea sau suplimentarea importurilor de zahăr generează costuri suplimentare consistente la bugetul de stat și implicit apariția unor dezechilibre bugetare.
- Diminuarea producției de zahăr de la 118.750 tone obținute în anul 2021 la circa 50.000 tone în anul 2022 corelată cu suprafața de sfecla contractată de 8.600 hectare.
- Pierderea totală sau parțială a cultivatorilor de sfeclă de zahăr arondați va conduce la scăderea producției de zahăr a României și, pe cale de consecință, la închiderea/diminuarea antreprenorilor care desfășoară activitatea în acest domeniu.
- Apariția unui proces de concediere colectivă care va avea un impact social major asupra salariaților din fabrică.
În urma anunțului de închidere a fabricii de zahăr Tereos, conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a inițiat discuții cu Federația Cultivatorilor de sfeclă de zahăr din România, Patronatul Zahărului și fermierii arondați la fabrică pe această temă.
Astfel, conform documentului menționat, este pregătită ”mandatarea reprezentanților Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în vederea demarării negocierilor pentru menținerea activității fabricii de zahăr de la Luduș”, pentru continuarea activității de cultivare a sfeclei de zahăr în zonă si implicit a păstrării locurilor de muncă a salariaților din fabrică.
Liderul de sindicat, Ioan Trif, susține că au existat trei tentative de cumpărare a fabricii, toate respinse de patroni: ”Au fost două firme din afară, iar patronii au zis că nu au oferit suma cerută și mai voiau să o cumpere producătorii de sfeclă. Fabrica e închisă și au vrut, de săptămâna trecută de joi, să înceapă dezmembrarea și am blocat-o. Pentru că ei nu au concret o decizie că ce se întâmpla de fapt cu fabrica. Și când au auzit ce vrem să facem, au oprit tot. Pentru că în data de 8 sau 9 aprilie vine ministrul agriculturii la noi la fabrică. E vorba de 160 de angajați, suntem plătiți de companie 75% până la finalizare. Deci ei nu ne pot da afară până încep disponibilizările, care au zis că vor fi prin iunie-iulie”.
Istrate Dorel, președinte Asociația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr ,”BETA” Luduș, crede că intervenția ministrului Agriculturii este tardivă: ”Noi am făcut înștiințare la Federația Sfeclei, federația a trimis la minister, dar lucrurile au fost încetinite. Am intenționat să cumpărăm fabrica, fiindcă noi am făcut o cooperativă de producători mai mari, și am încercat să mergem la fabrica de zahăr să ne dea totuși prețul sau ce vor să facă. Am constatat că ei nu au interes să vândă fabrica, ci au interes să rămânem piață de desfacere. Nu mai sunt optimist că ceva se va schimba în urma vizitei ministrului”.
Proprietarul francez al grupului Tereos, care deține fabrica de zahăr din Luduș, Francois Queva, explică faptul că a existat o singură tentativă de achiziționare a fabricii, de către un grup de cultivatori români, care au renunțat în cele din urmă. Acesta a arătat că procedurile de închidere a unității industriale sunt în curs: ”Grupul nostru și-a anunțat intenția să închidă fabrica, existând un plan în curs de desfășurare. Am încercat să o vindem anul trecut, nu s-a găsit cine să o cumpere. Un grup de cultivatori ne-a contactat pe 20 decembrie. Am primit la noi, de două ori, reprezentantul lor, apoi într-un email de două fraze ne-a confirmat, dacă nu mă înșel pe data de 15 sau 18 ianuarie, că el se retrage și că nu mai are niciun mandat, iar de atunci nimeni nu a mai luat contactul cu noi”
Închiderea fabricii de zahăr de la Luduș a fost anunțată de anul trecut, patronii francezi au afirmat că vor să o vândă pentru că, odată cu liberalizarea prețului la zahăr din 2017, fabrica merge pe pierdere.
Directorul adjunct al Direcției Agricole Mureș, Ileana Gușatu, speră în salvarea, de ultimă instanță, a fabricii: ”I-am făcut o informare ministrului, în care am prezentat situația fabricii. Patronul nu a dorit să vândă fabrica de zahăr și nu a scos-o la licitație, nu a făcut niciun anunț de vânzare, pentru că nu vrea să aibă concurență. Preferă ca utilajele bune să și le ducă în fabricile pe care le are în Cehia, celelalte să le dea la fier vechi, iar inoxul, care e așa de scump, să îl vândă. Domnul ministru a ieșit pe toate posturile și a spus că este în discuții cu ministrul agriculturii francez, să negocieze într-un fel situația aceasta și să ne ajute să scoată fabrica la licitație”.
Potrivit primarului Ludușului, Ioan Cristian Moldovan, în zona fabricii de zahăr există 25 de hectare ce vor fi scoase la vânzare de patroni după demolarea clădirilor, destinația terenului fiind exclusiv industrială, nu rezidențială sau comercială.
În România, Tereos a avut ultimul an profitabil în 2013, de atunci înregistrând anual un minus care a oscilat între 4 milioane lei și 27 milioane lei, relevă date analizate de Profit.ro. În 2020 a avut o pierdere de 25,6 milioane lei, la afaceri de 158,8 milioane lei, cu aproape 200 de angajați. Conform presei locale, este a treia cea mai mare pierdere economică din istoria companiei și cel mai redus număr de angajați din istoricul administrativ.
Gigantul industrial francez Tereos are circa 50 de fabrici în 18 țări din Europa, America Latină, Africa și Asia, cu aproximativ 24.000 angajați.
În 2012, francezii au cumpărat fabrica Zahărul Luduș din România, pentru a deservi clienții industriali din Europa de Est.
La momentul preluării, Zahărul Luduș, denumită ulterior Tereos Romania, avea o cifră de afaceri de 171,6 milioane lei și un profit net de 30,5 milioane lei.
Fabrica de zahăr din Luduș funcționează din 1960, fiind fosta Întreprindere pentru Industrializarea Sfeclei de Zahăr Luduș – IIS Zahăr Luduș -, denumire schimbată în 1991 în SC Zahărul, și este una din cele 4 fabrici de zahăr care mai există în România (din cele 39 care existau în 1990).
Afacerea din România avea, la sfârșitul lunii septembrie, 153 de angajați, dintr-un total de 15.000 pentru întregul grup.
