Producătorii români vor păstra, cel puțin în această perioadă, prețurile actuale la alimente, oricum majorate deja cu 15-20%, chiar dacă înregistrează costuri suplimentare și influențe semnificative din cauza scumpirii energiei, gazelor naturale și a nutrețurilor, însă, începând de anul viitor, va exista cu siguranță o actualizare a acestor prețuri, susține președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentară - Sindalimenta, Dragoș Frumosu.
"Oricum la o parte din alimente prețurile au crescut. Nu este sfârșitul și sigur nu este o veste bună. La pâine și produse de panificație prețurile au crescut cam cu 15-20%, la uleiul de floarea soarelui în jur de 20%, la lactate 4-5 procente. La carnea de porc încă nu s-a întâmplat nimic, pentru că mai erau stocuri. Discutăm în primul rând despre carnea de porc din import, pentru că noi importăm cam 80 chiar 85%. Având în vedere fenomenele care au fost în Germania și în alte state europene referitoare la pesta porcină africană și având cantități destul de mari, (...) s-a exportat carne de porc, începând de acum câteva luni, chiar sub prețul de cost al fermierilor români. Acest lucru i-a încurcat teribil de tare pe fermierii noștri care și așa se chinuiesc să trăiască, să rămână la suprafață, dar fenomenul nu a putut fi oprit, pentru că discutăm de o piață liberă.
Probabil o creștere la carnea de porc s-ar putea vedea abia după 1 ianuarie și va fi cam de 10%, pentru că orice majorare a prețurilor pe fondul puterii de cumpărare scăzute a românilor va conduce la scăderea vânzărilor", a declarat Dragoș Frumosu, potrivit Agerpres.
Acesta susține că și în cazul preparatelor o cantitate importantă de carne de porc ce provine din import vine pe ultima perioadă în urma procesului de congelare și are un preț mai redus.
"Fiind congelată carnea, venind în ultima perioadă a procesului de congelare, sigur că ea are și un preț mai redus. Este și unul dintre motivele pentru care noi nu reușim să ne ridicăm cu porcii din fermele românești. Sigur, mai sunt și alte cauze, respectiv subvenția, care este mai mică pentru noi, și nu numai: evident creșterea prețurilor la tot ceea ce înseamnă energie electrică, gaze, nutrețuri, inputuri", a explicat el.
În opinia sa, producătorii vor încerca să păstreze "cât pot" prețurile actuale la alimente, deși în unele sectoare influența majorării prețurilor la energie, combustibili și nutrețuri în costuri este și de 60%.
"Din discuțiile pe care le-am avut deja cu anumiți producători, cam toți încearcă, de fapt, în afară de scumpirile care există deja, să păstreze prețul cât pot. Nu putem să băgăm mâna în foc pentru comercianți, cu toate că și ei au cheltuieli suplimentare în perioada următoare cu energia, transportul, combustibilul. Efectele creșterii prețurilor la energie, gaze, combustibili, nutrețuri ar putea conduce la creșteri destul de mari. De exemplu, influența acestor prețuri într-un kilogram de carne de pasăre se duce undeva spre 60%. Dacă discutăm de carnea de pasăre și nu de fermele mici, ci de fermele mari și chiar de abatoare, cel puțin 2-3 abatoare s-ar putea la nivel național să se închidă după aceste efecte negative, desigur, dacă nu se iau anumite măsuri care să le sprijine puțin să reziste. Este evident că se încearcă cât se poate această menținere a prețurilor. Cu scumpirile care au fost, mai mult ca sigur că ele vor fi actualizate undeva începând cu 1 februarie", a subliniat Dragoș Frumosu.
Potrivit sursei citate, ianuarie este o lună mai slabă în vânzări la carne și preparate din carne, deoarece oamenii mai au rezerve după achizițiile făcute în preajma sărbătorilor, dar de la 1 februarie tot ceea ce înseamnă aceste influențe în costurile unui produs alimentar se vor resimți mult mai mult.
"Eu cred că în panificație, în afară de creșterea de 15-20% până în acest moment, se va adăuga mai mult ca sigur 10-15% și aici creșterile reale, influențate de tot ceea ce se întâmplă, conduc undeva spre 60%. Este foarte mult. Dacă urmărim evoluția din anii anteriori a prețului la produsele alimentare - și mă refer strict la producătorii români - aceștia nu au scumpit decât în momentul în care nu au mai putut respira. Ori, lucrul acesta se va întâmpla categoric după 1 ianuarie", a explicat liderul Sindalimenta.
Frumosu susține că statul ar trebui să ia niște măsuri de compensare, care să anuleze o parte din aceste creșteri de prețuri, făcând referire în primul rând la anumite măsuri de relaxare fiscală, precum reducerea taxelor pe salarii.
"De la 1 ianuarie crește și salariul minim pe economie, salariu care oricum este mic pentru români. Există o lege a coșului minim, iar această valoare a coșului minim, care ar trebui calculată în fiecare an, astăzi are o valoare de 2.800 de lei net pe fiecare român. Pentru o familie cu doi copii, această valoare ar trebui să fie pe la 7.200, iar această creștere, pe undeva, este oarecum binevenită, dar nu este suficientă pentru asigurarea unui trai decent pentru care oamenii muncesc. Pe de altă parte, România este țara cu unele dintre cele mai mari taxe pe salarii în momentul de față. Dacă mintea guvernanților ar fi oarecum luminată în perioada următoare, plecând de la considerentul că trebuie făcut ceva să ieșim din această ceață, ar trebui să facă o analiză clară a ceea ce înseamnă reducerea taxelor pentru angajatori și chiar angajat la salariu, pentru că înseamnă un venit net mai mare, înseamnă oxigen mai mult pentru societatea comercială. Am avut discuții cu cei din industria alimentară, unde oamenii spun așa: eu plătesc pentru un salariu 45%, dar în condițiile în care s-ar reduce acest procent cel puțin jumătate l-aș da angajatului și aș câștiga și eu. Cred că într-un dialog cu patronatele și cu oameni responsabili, care înțeleg situația socială și economică a României, s-ar putea ajunge la o relaxare a fiscalității și ar fi o primă măsură de sprijin", a transmis Dragoș Frumosu.
Totodată, el mai susține reducerea în continuare a TVA la produsele alimentare și introducerea unor grile de impozitare.
"Putem vorbi, de ce nu, de anumite grile de impozite, nu i-aș spune chiar acel impozit progresiv de care vorbește PSD, dar foarte mulți angajatori plătesc o parte din angajați cu salariul minim pe economie și le dau din buzunar bani în plus. Asta înseamnă o economie subterană, înseamnă muncă la negru parțial, pentru că plătesc numai o parte pe stat (statul de plată - n. r.) și înseamnă că angajatul pierde enorm privind asigurările de sănătate pensie, șomaj etc. Dacă cineva ar face o analiză competentă vizavi de acest fenomen, ar putea trage concluzia că, dacă se reduc taxele, s-ar putea să se încaseze mai mulți bani la bugetul statului și să crească venitul net al românilor", a arătat Frumosu.
În opinia sa, ar trebui îndreptată atenția și către micul producător, astfel încât să existe forme de a-l stimula să intre într-o formă asociativă, pentru că "singur nu rezistă pe piață".
"Efectele negative la tot ceea ce se întâmplă astăzi vor fi dramatice. Se vor închide afaceri mici, va crește numărul șomerilor, statul va cheltui mai mult de la buget, dar, dacă ne îndreptăm atenția către micul producător, mai ales pe partea de alimente și nu numai, chiar și pentru antreprenorii care fac anumite produse, le facilităm anumite lucruri pentru a-i stimula să se asocieze. (...) Nu-i dau producătorului bani, îi dau asociației să îi dea membrului ei, care e producător, și atunci omul zice: dacă iau banii, produc mai mult, vând mai mult și pe o perioadă mai îndelungată, dar dacă vreau să-i primesc trebuie să intru în asociație. Este un exemplu. Stând de vorbă cu reprezentanții asociațiilor se pot găsi o groază de oportunități, numai să vrem să le facem", a menționat liderul sindical.
Nu în ultimul rând, președintele Sindalimenta a subliniat importanța măsurilor legate de plafonarea prețurilor la energie și gaze naturale, dar și găsirea unor soluții pentru sistemul energetic din România, "unde nu s-a investit absolut nimic în ultimii 30 de ani".
"Acum 20 de ani exportam energie electrică, iar acum importăm 50-60%. În două-trei domenii majore ale economiei dacă am investi, mai mult ca sigur în câțiva ani am discuta altfel, și acestea ar fi agricultura, energia, apele, de ce nu, și turismul. Legat de fondurile europene, măsurile pe care noi dorim să primim bani, să accesăm fonduri ca să ne dezvoltăm, ar trebui discutate la fel cu ONG-urile, cu societățile comerciale, sunt măsuri pe care sunt accesate fonduri europene, dar rezultatul final nu este cel dorit. Mai mult decât atât, sunt îngreunate anumite lucruri sau vin cu niște indicatori finali care te blochează și atunci foarte multe ONG-uri se gândesc mai mult dacă să acceseze sau nu. Domeniul antreprenoriatului ar trebui foarte mult dezvoltat, pentru că, până la urmă, ridică nivelul de trai al fiecărei familii și aduce cei mai mulți bani la buget", a conchis președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentară Sindalimenta, Dragoș Frumosu.
