Agrigultorii se confruntau deja, înainte de declanșarea conflictului,cu perspectiva unui nou an cu profituri mici sau chiar pierderi.
Statele Unite, care în anumite perioade importă aproximativ jumătate din necesarul de uree, se confruntă în prezent cu un deficit de aproximativ 25% față de cantitățile obișnuite pe care fermierii le cumpără pentru semănatul de primăvară, potrivit The Fertilizer Institute, organizație care reprezintă lanțul de aprovizionare cu îngrășăminte din SUA, relatează Reuters, preluat de News.ro.
Situația ar putea deveni și mai dificilă dacă îngrășămintele destinate inițial pieței americane vor fi redirecționate către alte regiuni dispuse să plătească prețuri mai mari, avertizează analiștii.
Josh Linville, analist al pieței îngrășămintelor la StoneX, spune că prețul oferit în New Orleans, zona portuară prin care intră majoritatea importurilor americane și unde se stabilesc prețurile, este cu până la 119 dolari pe tonă metrică mai mic decât prețurile de pe piețele globale.
El avertizează că există riscul ca navele cu îngrășăminte să fie redirecționate către alte destinații mai profitabile sau chiar ca stocurile existente în barje să fie încărcate pe nave și exportate.
Fermierii care nu au cumpărat deja îngrășămintele pentru sezonul de primăvară găsesc tot mai des centrele de distribuție goale sau produse disponibile la prețuri atât de ridicate încât devin inaccesibile.
”Îți dă fiori pe șira spinării”, a spus fermierul canadian David Altrogge din Saskatchewan. El a relatat că brokerul său i-a spus că un distribuitor local a încetat complet să mai ofere prețuri din cauza lipsei de marfă.
Altrogge a cumpărat uree în luna decembrie, dar spune că dacă ar face aceeași achiziție acum ar plăti cu 44.000 de dolari canadieni mai mult, echivalentul a peste 32.000 de dolari americani. Alți fermieri din regiune se confruntă acum fie cu aceste majorări, fie cu imposibilitatea de a cumpăra îngrășăminte.
Conflictul cu Iranul a întrerupt fluxurile de îngrășăminte azotate din Golful Persic către piețele agricole globale. Peste 30% din exporturile mondiale de îngrășăminte pe bază de azot, precum și componente importante precum sulful, trec prin strâmtoarea Ormuz, care este în prezent practic blocată.
Spre deosebire de China, majoritatea țărilor nu dețin rezerve strategice de îngrășăminte, iar sistemul de distribuție din Statele Unite funcționează în mare parte pe principiul livrărilor ”la momentul necesar”, ceea ce îl face vulnerabil la întreruperi bruște ale aprovizionării.
”Nu există cantități mari de îngrășăminte depozitate pe rafturi”, a explicat Veronica Nigh, economist la The Fertilizer Institute.
Durata blocării strâmtorii Ormuz este esențială. Îngrășămintele încărcate în nave din Golful Persic pot avea nevoie de câteva săptămâni pentru a ajunge pe piețe precum cea americană, iar ulterior trebuie transportate cu barje, camioane sau trenuri până la ferme.
Majoritatea îngrășămintelor trebuie aplicate înainte de începerea creșterii culturilor, astfel că livrările întârziate nu mai pot fi folosite pentru recolta din 2026.
Federația Americană a Birourilor Agricole a avertizat în această săptămână că lipsa îngrășămintelor ar putea afecta aprovizionarea cu alimente în Statele Unite.
Joi, senatorul american Josh Hawley i-a cerut procurorului general Pam Bondi să investigheze dacă producătorii de îngrășăminte sunt implicați în creșteri abuzive de prețuri. Hawley a menționat că prețurile au crescut cu până la 32% de la începutul războiului și a spus că această evoluție nu este justificată.
Senatorul a trimis, de asemenea, scrisori către cele mai mari companii din sector cerând explicații pentru majorările de preț.
