Clubul Fermierilor Români a prezentat în fața delegației Parlamentului European o analiză privind impactul războiului din Ucraina asupra fluxurilor de transport și valorificare a cerealelor din România, prin folosirea infrastructurii logistice aferente Portului Constanța și transportului dunărean. Totodată, Clubul a propus un plan de acțiune pentru eliminarea presiunii comerciale și logistice pe tot lanțul de distribuție al agribusiness-ului românesc.
Cezar Gheorghe, analist senior pentru comerțul cu cereale, Clubul Fermierilor Români, a prezentat în fața membrilor delegației Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, aflăți în România într-o vizită informală exploratorie, rezultatele unor analize efectuate în ultimele 4 luni privind impactul războiului din Ucraina asupra agribusiness-ului românesc, dar și al presiunii asupra prețurilor și infrastructurii logistice de transport și valorificare a cerealelor de care dispune România, arată Gazeta de Agricultură.
Membrii delegației Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European prezenți la reuniunea care a avut loc la Galați sunt Norbert LINS, deputat în Parlamentul European, președintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European, Daniel BUDA, deputat în Parlamentul European, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European, respectiv Herbert DORFMANN, deputat în Parlamentul European, membru al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European.
Clubul a atras atenția asupra faptului că agribusiness-ul românesc este serios perturbat de amploarea tenisunilor de la graniță. Astfel, se estimează că în doi ani se vor produce daune ireparabile asupra agriculturii românești, vom avea în principal mărfuri ucrainene, mărfurile românești vor trece în plan secund și vor fi coborâte la nivelul de preț al celor ucrainene.
“În această perioadă a anului, portul nu ar fi trebuit să fie blocat, însă cu toate acestea, din cauza fluxurilor constante provenite din Ucraina, blocarea portului Constanța a fost inevitabilă. În prezent, portul nu poate suporta 22 de milioane de tone de marfă românească, 3-4 milioane de tone din Serbia și Ungaria, plus 8-12 milioane de tone de origine ucraineană prin tot complexul logistic”, a declarat Cezar Gheorghe.
Toată logistica este orientată spre extracția de mărfuri ucrainene, a explicat Cezar Gheorghe. Operatorii feroviari privați și-au mutat toată atenția către mărfurile ucrainene datorită disponibilității ucrainenilor de a plăti prețuri foarte mari, iar același lucru se întâmplă și cu transportul pe barjă.
Pe de altă parte, retragerea certificatului de sănătate veterinară este o decizie care anulează posibilitatea de a mai controla calitatea mărfurilor ucrainene și destinația acestora, riscând astfel intrarea pe teritoriul U.E. a mărfurilor periculoase în ceea ce privește standardele de siguranță a alimentelor și a hranei pentru animale, conform legislației europene în domeniu (Legea 178/2002 privind siguranță alimentelor și a furajelor – Standardele HACCP). Neexistând trasabilitate, mărfurile își vor pierde urma după ce trec frontieră și nimeni nu va putea verifică destinația reală și starea de calitate a acestora. Din cauza prețului mic, care este tentant, aceste mărfuri vor fi achiziționate de procesatorii din România, generând produse potențial dăunătoare pentru populația țării și pentru industria zootehnica.
Propuneri privind diminuarea presiunii logistice și comerciale asupra agribusiness-ului românesc
Principalele elemente cuprinse în planul de acțiune propus de Clubul Fermierilor Români vizează coridoarele de tranzit și depozitare, dezvoltarea unui proces etapizat pentru recepția mărfurilor în portul Constanța, dar și măsuri în plan operațional privind identificarea punctelor de acces pentru mărfurile din Ucraina și evaluarea posibilității de a mută transbordarea în România, acolo unde este posibil.
“Mărfurile, din momentul încărcării în locația ucraineană, vor purta contractul în destinație și, implicit, prețul. De exemplu, mărfurile în tranzit vor fi documentate prin contract cu destinația finală, țări din Asia, Orient, UE. În niciun caz nu vor intra și nu vor putea fi vândute la frontieră sau oferite în condițiile DAP Constanța, ci vor fi direcționate către destinația finală clar exprimată și documentată.”, a arătat Cezar Gheorghe.
În ceea ce privește depozitarea mărfurilor, aceasta se va face în spații bine definite pe teritoriul României. Ele nu vor fi comercializate în această perioada, iar faptul că se află pe teritoriul unui stat membru al UE și al NATO reprezintă o garanție că destinațiile se pot baza pe aceste stocuri într-un interval de timp definit.
Disciplina procedurală trebuie aplicată în deplin acord cu guvernul Ucrainei, care, la rândul sau, trebuie să aplice normele statutare și să efectueze controale și verificări ale conformității, a mai precizat Cezar Gheorghe.
De asemenea, Clubul propune înființarea unui tampon de marfă în România pentru Ucraina, un efort la care trebuie să participe ambele țări, astfel încât România să fie protejată și, în același timp, să fie generate soluții pentru a crea fluxuri și rețele de stocare care să rezolve ambele situații.
O analiză detaliată privind impactul războiului din Ucraina și propunerea privind planul de acțiune pentru diminuarea presiunii logistice și comerciale asupra agribusiness-ului românesc a fost transmisă conducerii Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European și autorităților române.
