Lumea trebuie să majoreze producția de carne pentru a răspunde la foamea răspândită și lipsurile de nutrienți cu care se confruntă oamenii din țările în curs de dezvoltare, susține ONU, chiar dacă în paralel a cerut cetățenilor din țările bogate să mănânce mai puține proteine animale, transmite Financial Times.
Aceste concluzii se regăsesc într-o foaie de drum pentru ca sistemul alimentar mondial să ajute la limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius, publicată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) cu ocazia conferinței COP28 de la Dubai, arată Agerpres.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Mai multe tipuri de proteine, micronutrienți, grăsimi și carbohidrați găsiți în carne, ouă și produse lactate nu pot fi obținute în mod adecvat din hrana pe bază de plante, a declarat economistul șef de la FAO, Maximo Torero.
"Este nevoie să fie produse mai multă carne și lactate pentru că există un număr mare de țări unde este un sub-consum de acești nutrienți și aceste produse", a spus Maximo Torero pentru Financial Times. În același timp, "există unele părți care supraconsumă carne și deci au probleme de sănătate", a adăugat Torero.
Raportul FAO susține că producția de carne ar trebui să fie intensificată "în locațiile relevante, Torero citând drept exemple Țările de Jos și Noua Zeelandă.
Punctul de vedere al FAO cu privire la producția de carne a alarmat organizațiile pentru protecția mediului, care susțin în continuare că singura modalitate pentru a limita creșterea temperaturii globale este prin reducerea creșterii intensive a animalelor. "Este esențial să facem tranziția la a produce mai puțină carne și nu mai multă", spune Alex Wijeratna, director la ONG-ul Mighty Earth.
Sistemul agroalimentar mondial este responsabil pentru o treime din toate emisiile de gaze cu efect de seră iar creștere animalelor este cel mai mare contributor. Cu toate acestea, sectorul creșterii animalelor este vizat mai puțin decât alte industrii care emit mari cantități de gaze cu efect de seră, precum aviația sau petrolul și gazele.
Torero a spus că modalitatea de a merge înainte este ca țările care "sunt foarte eficiente în creșterea animalelor", cum este cazul Țării de Jos și Noii Zeelande, să producă mai multă carne și lactate pe care să le expedieze apoi la nivel mondial.
Totuși, tocmai aceste țări își reduc producția de carne pentru a putea atinge țintele obligatorii privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a spus Torero. Fermierilor din Țările de Jos li s-a spus să reducă turmele de animale și să abandoneze sectorul pentru a ajuta țara să își reducă la jumătate emisiile de azot până în 2030. Asta ar putea încuraja alte țări, cu modele de producție mai puțin eficiente, să își majoreze producția de carne pentru a acoperi cererea mondială, în creștere, ceea ce ar putea avea drept rezultat emisii mai mari, a adăugat Torero.
În timp ce 735 de milioane de oameni din întreaga lume nu au mâncare suficientă, țările avansate produc cantități mari de alimente risipite.
Studiile separate ale ONU estimează că 14% din alimentele din lume, evaluate la 400 de miliarde de dolari, sunt pierdute anual între recoltare și piața de retail, iar alte 17% sunt pierdute la nivelul lanțurilor de retail și la consumatori.
