Instituția spune că acolo au fost aplicate imediat măsurile de carantină și stingere. Exporturile românești de ovine în Algeria ar putea fi afectate, asta în condițiile în care în primele luni ale anului am exportat în țara musulmană peste 600.000 de capete, dintr-un contract total de un milion, spune Alexandru Bociu. De altfel, arată acesta, exporturile totale de ovine au crescut cu 40% în primele luni ale anului, iar în 2025 cu 30% față de anul precedent.
Ce înseamnă PMR? Cum se manifestă și ce pericole presupune boala?
Foarte important de menționat, nu este o boală care se transmite la om. Este un virus care se manifestă la ovine și caprine, oarecum similar cu rujeola umană. Pericolul este unul economic pentru că vă dați seama că un crescător poate rămâne fără un procent important din animale, direct proporțional cu rata de mortalitate. Sunt animale care trec prin boală și supraviețuiesc.
Când ați descoperit primele cazuri de pestă la ovinele din România?
În 2024 am avut două focare unul la Tulcea și altul în Timiș. În 2025 la Bihor și în 2026 primele semne au apărut la începutul lunii iunie, localizate la nivelul unor ferme din județul Mureș. Pe 8 iunie s-au confirmat cazurile. Procedurile sunt clare. Localizare, izolare prin carantină, instituire zonă de protecție și supraveghere și stingere focar prin restricționarea mișcărilor de animale. Am lansat un mesaj foarte dur către toți crescătorii de animale să nu riște prin eludarea filtrelor orice tip de mișcări clandestine cu ovine pentru că ne-ar putea afecta pe termen lung o întreagă ramură agricolă.
Ce capacitate are ANSVSA pentru a depista și combate bolile de acest tip astfel încât exporturile să nu fie restricționate?
Noi ne-am crescut capacitatea de a depista orice tip de boală la animale, prin investiții strategice în capacitatea de analiză rapidă. Cititorii trebuie să înțeleagă că peste jumătate din activitatea noastră este focalizată pe sănătate animală. Noi ne luptăm cu aceste boli și suntem acolo alături de fermieri, dar în condiții destul de dificile. Gândiți-vă că oamenii care fac teren, doctori veterinari și-au văzut veniturile tăiate cu 50% în acest an. Mai mult decât atât, este evaluarea mea că această instituție care generează venituri și deschide piețe importante are asigurat aproximativ 50% din resursele de care are nevoie pentru a funcționa optim. Cu un buget adoptat mult prea târziu anul acesta faptul că am menținut capacitatea de analiză și răspuns la boli este, în condițiile date, exclusiv meritul specialiștilor ANSVSA și fermierilor corecți din România.
”Exporturile de ovine românești au crescut cu peste 40% în primele 6 luni ale anului”
Cum stă România la capitolul export de ovine. Care sunt piețele principale și cum arată cifrele?
O întrebare foarte bună. Exporturile de ovine au crescut exponențial. Pe primele 5 luni ale anului am exportat un milion de ovine cu peste 40% mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent. În 2025 cu 30% mai mult decât în anul precedent. Cheia deschiderii unor relații robuste de export-import este tocmai asigurarea calității și sănătății animalelor dacă vorbim de exporturi de ovine și caprine sau a produselor dacă vorbim despre produse procesate, mezeluri sau chiar cereale. ”Pașaportul” între ghilimele, care permite producătorilor să fie prezenți pe piețe care urmăresc calitate este emis de ANSVSA. Am reușit să deschidem sau să extindem piețe noi în ultimii ani și asta se vede în cifre. Algeria este un succes remarcabil pentru noi. Faptul că exportăm acolo ovine, inclusiv pe calea aerului, se datorează unor acțiuni pe care le-am luat noi, atât ANSVSA cât și fermierii. Le-am demonstrat că avem produse de calitate dar și sigure. Luna mai a acestui an este un record absolut al exporturilor, în special către Algeria.
Care sunt, mai exact piețe deschise sau extinse de ANSVSA în ultimii ani, în afara spațiului comunitar?
În primul rând SUA, pentru export de produse crud uscate, conserve. Cred că în 2023 am reușit, de asemenea după un efort consistent de a oferi în primul rând garanții. China a fost deschisă deja pentru produse lactate și lucrăm în prezent la extinderea pentru alte produse alimentare. Acestea ar fi piețe foarte mari.
Alte piețe sunt Azerbaidjan, Maroc pentru ovine vii, Indonezia pentru grâu, Algeria v-am spus foarte important pentru ovine și carne de ovine. Dacă rămânem în Nordul Africii trebuie menționată Tunisia. Tot pe continentul african am deschis Kenya și Tanzania pentru produse procesate.
Sunt în general piețe care generează predictibilitate pentru producătorii români. De aceea este important să continuăm această zonă de menținere și extindere a relațiilor bune de cooperare cu țări precum Qatar, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Israel, Iordania, Egipt, Iran, Kuwait, Liban, Libia, Palestina, Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Serbia.
Ce venituri generează exportul de ovine și caprine românești în state din afara Uniunii Europene?
Exportăm într-adevăr în zone strategice din afara UE pentru că acolo sunt piețe tradiționale care urmăresc volume mari și calitate. O medie ar putea fi de 5 euro/kg. La o medie de 50 de kg pe carcasă și un volum care a atins deja un milion, probabil un sfert de miliard de euro. Nu am cifrele exacte, dar gândiți-vă că vorbim despre venituri consistente atât pentru fermieri cât și pentru economie și prin taxare, inclusiv pentru bugetul de stat.
Care sunt căile României de a se apăra în fața unei eventuale restricții în spații extracomunitare?
Trebuie să fim corecți, fermi și responsabili, nu neapărat în ordinea aceasta. Fermi pentru că nu este în regulă să ni se aplice o măsură diferită față de alte state care se confruntă la anumite niveluri cu cazuri de focare. Aici putem discuta inclusiv despre o acțiune la CJUE, sau poate alte modalități care ies din sfera de expertiză ANSVSA. Vorbesc de reprezentare externă.
Trebuie să fim corecți, pentru că orice tentativă de a transporta sau vinde animale care prezintă urme de boală sau sunt din zone carantinate ne vulnerabilizează și mai mult.
Înainte de toate însă trebuie să fim responsabili și să finanțăm corespunzător și strategic atât programe de vaccinare cât și să încurajăm prezența în teren a specialiștilor. Avem ocazia să oferim acum, în condițiile de față un set coerent de argumente și date științifice care arată că nu vorbim despre o epidemie. Vorbim despre o localizare.
Datele din screeningul național sunt încă în analiză. Preconizez că pe 18 sau 19 iunie imaginea va fi clară. Putem folosi aceste date pentru a ridica orice tip de restricție.
”Digitalizarea nu este un moft, este modul în care reducem timpii de reacție și creștem transparența”
Cum ajută digitalizarea ANSVSA rata de succes în intervențiile din teren?
Foarte mult, și cred că aici se vede cel mai bine diferența dintre o instituție care merge din inerție și una care se reformează. Am implementat un sistem informatic de management al documentelor în autoritatea centrală, lucru care poate părea banal, dar care a însemnat trecerea de la hârtie la un flux electronic complet. Am lansat Portalul Veterinar, prin care orice utilizator poate accesa istoricul rezultatelor analizelor efectuate în rețeaua noastră de laboratoare. Iar proiectul cel mai amplu, SIDISVA, avizat de Autoritatea pentru Digitalizarea României, este pur și simplu unic în istoria instituției prin amploarea și gradul de acoperire a activităților. Digitalizarea nu este un moft, este modul în care reducem timpii de reacție și creștem transparența. Vorbim despre un proiect de 20 de milioane de euro care va începe în curând. Rezultatele se văd în timp câștigat, fluxuri corecte și trasabile și o aducere în prezent a întregii activități de siguranță veterinară.
”Am redus timpul de obținere a rezultatului în laborator, de la o săptămână la maximum 24 de ore”
Pentru că vorbim de investiții, care este amploarea sau ce înseamnă mai exact investițiile în laboratoarele ANSVSA?
Înseamnă foarte mult pentru că un laborator performant este, până la urmă, prima linie de apărare. După o așteptare de peste zece ani, am finalizat lucrările de relocare a laboratorului național de referință pentru siguranța alimentelor și am investit major în dotare. Rezultatul concret, pe care îl simt și fermierii, este reducerea drastică a timpilor. Cel mai bun exemplu este la analizele pentru pesticide, unde am redus timpul de obținere a rezultatului de la o săptămână la maximum 24 de ore. Când vorbim despre un focar sau despre eliberarea unui transport la export, fiecare oră contează. Tot aici aș menționa că România a fost, pentru prima dată, gazda reuniunii șefilor agențiilor de siguranță alimentară din Uniunea Europeană. Nu este doar un gest protocolar, ci o confirmare că suntem luați în serios la masa deciziilor europene. Pe pilonul de siguranță alimentară analizele noastre ne dau capacitatea să retragem de la raft serii întregi de produse neconforme, ceea ce am și făcut, nu de puține ori.
Ați vorbit despre ANSVSA în termeni pozitivi. Ce credeți că trebuia sau trebuie schimbat, reformat și unde întâmpinăm blocaje?
În ANSVSA unele măsuri importante și de bun simț aș spune trenau de ani de zile. Am deblocat situația privind transportul animalelor vii, care trena de peste un an și jumătate. Am actualizat tarifele acțiunilor sanitare veterinare după mai bine de zece ani de la stabilirea lor, ceea ce poate părea tehnic, dar înseamnă de fapt sustenabilitatea sistemului. Am identificat surse de finanțare prin PNRR pentru consolidarea sediilor și am închis recomandările formulate de Curtea de Conturi privind performanța instituției. Am organizat chiar și un departament de arhivă, instituția beneficiind pentru prima dată în istoria ei de un arhivar. Sunt lucruri care nu fac neapărat titluri de presă, dar care înseamnă o instituție așezată. Sunt încă multe lucruri care se află în dinamică, digitalizarea aș așeza-o pe primul loc, dar neapărat concomitent cu o schimbare de mentalitate. Sincer, este partea cea mai grea. Bolile se gestionează cu protocoale clare, dar mentalitățile nu.
”Am redus focarele de pestă porcină africană cu 90% față de anul 2021”
În termeni cât mai simpli, cum se reflectă reforma în indici de performanță și cifre. Avem astăzi mai multe focare și infecții decât în trecut?
Dimpotrivă. Astăzi, și asta se datorează unui efort foarte mare și consecvent al specialiștilor noștri, focarele de Pestă Porcină Africană au fost scăzute cu 90% comparativ cu anul 2021. Este un rezultat remarcabil.
Pentru Pesta Micilor Rumegătoare sau PMR pe scurt, înainte de iulie 2024 nu ne-am confruntat niciodată cu această boală. Dar atunci când a apărut a fost gestionată profesionist și integrat. Veterinarii noștri au fost cooptați în echipa Comisiei Europene pentru simplul fapt că sunt specialiști foarte buni. Am sprijinit țări afectate precum Bulgaria. Este important.
Pentru gripa aviară trebuie să avem un termen important de comparație, cu Ungaria spre exemplu unde au fost, atenție peste 600 de focare între 2022 și 2024. La noi doar 13.
Exemplele sunt foarte multe, dar aș vrea să subliniez că aceste rezultate sunt obținute în condițiile în care de la an la an ne-au fost reduse bugetele și chiar rata de cofinanțare a UE pentru programe veterinare. În 2024 a ajuns la sub 30%.
Aveți încredere că România poate restabili relația de export ovine cu UE și state terțe? Ce părere au fermierii de aceste evoluții?
Fermierii se simt frustrați pentru că nu găsesc un sprijin real din partea celor care ar trebui să-i sprijine. Să fim onești, dacă nu deschideam piețe noi și în timp scurt aveam un sector întreg cu probleme foarte mari și greul cade întotdeauna pe fermieri, pe crescători. Am încredere că putem găsi o rezolvare tehnică, dar numai dacă rămânem pregătiți să oferim argumente clare, mai presus de orice tip de contestare și bazate pe știință. Am încredere că cifrele screening ului național vor localiza foarte clar zonele afectate. Dacă se confirmă această ipoteză, avem toate argumentele să nu ajungem într-o zonă limită în care să nu putem trimite la export, cu testele aferente, în spațiul extra-comunitar volume consistente de ovine.
