Din impozitul de 80% datorat la revânzarea, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare, a terenurilor agricole, o cotă de 60% se va face venit la bugetul de stat, iar diferența de 40% se va face venit la bugetul unităților administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora se află terenurile revândute, prevede un proiect de ordonanță pregătit de Guvernul Ciucă. Acesta menține astfel impozitul pe care fostele guverne, majoritar liberale, l-au suspendat și s-au pregătit chiar să-l anuleze.
De ce este important: Prin modificările aduse Legii cumpărării terenurilor agricole și intrate în vigoare la 13 octombrie 2020, a fost stabilită o nouă ordine de preempțiune și noi condiții de achiziționare a proprietăților în cazul tuturor cumpărătorilor. Noile reguli prevăd interdicția înstrăinării acestor terenuri timp de 8 ani, revânzarea fiind posibilă doar cu impunerea unui impozit de 80%, calculat la suma ce reprezintă diferența dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare.
Profit.ro a relatat că statul român nu a cumpărat niciun teren agricol din 2014, de când a fost liberalizată piața terenurilor agricole pentru cetățenii străini, deși avea drept de preempțiune și au fost scoase la vânzare de atunci peste 110.000 de hectare, în ciuda faptului că, de-a lungul timpului, lideri politici, atât de la putere, cât și din opoziție, dar și deținătorii portofoliului de ministru al Agriculturii s-au plâns că cetățenii străini ajung să controleze suprafețele agricole din România.
Istoria impozitului de 80%
Proiectul de lege a fost inițiat la începutul anului 2018 de PSD, având în vedere că Ministerul Agriculturii își propusese să schimbe regulile privind cumpărarea terenurilor agricole, urmând, printre altele, să condițoneze vânzarea doar către cei care se ocupă de agricultură, în special către tineril fermieri, și să interzică revânzarea pentru o anumită perioadă, după cum a relatat Profit.ro.
PNL a la CCR proiectul de lege, demers susținut și de deputații USR, care au susținut că proiectul restrânge dreptul la proprietate, încălcând o serie de prevederi constituționale și regulamente europene, și conduce la prelungirea procedurilor de vânzare, care vor dura circa 4 luni și vor necesita 20-30 documente.
PSD și-a apărat proiectul susținând că promovează dreptul de preempțiune al tânărului fermier și oprește înstrăinarea, nejustificată din punct de vedere agricol, a terenurilor agricole.
Curtea Constituțională a declarat însă proiectul ca fiind constituțional.
La scurt timp după promulgarea legii în 2020. însă, Guvernul Orban a decis că procedurile inițiate până la 13 octombrie, când noua lege a intrat în vigoare, vor beneficia de derogare de la aceste prevederi până la 31 ianuarie 2021.
Senatul chiar a adoptat tacit proiectul legislativ, dar odată cu instalarea unui nou executiv PSD-PNL-UDMR, proiectul nu a mai fost promovat spre adoptare și la Camera Deputaților.
Mai mult, acum Guvernul Ciucă a pregătit un proiect de lege care aduce o serie de clarificări legii adoptate în 2020 și repartizează sumele care vor fi obținute din impozitul pe revânzarea terenurilor agricole.
Ordonanța de urgență pregătită
Proiectul redactat reglementează bugetele la care impozitul datorat în caz de revânzare a terenurilor se constituie ca venit și anume:
a) o cotă de 60% se face venit la bugetul de stat;
b) o cotă de 40% se face venit la bugetul unităților administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora se află terenurile agricole situate în extravilan ce au făcut obiectul înstrăinării.
Conform proiectului, impozitul prevăzut reprezintă un impozit suplimentar față de impozitul datorat impozitele datorate potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și ”nu intră sub incidența prevederilor vreunui tratat internațional la care România este parte, fiind un impozit instituit pentru a descuraja tranzacționarea în scop speculativ a terenurilor”.
Totodată, este reglementat faptul că veniturile obținute de persoane nerezidente din tranzacțiile antemenționate nu fac parte din domeniul de aplicare a convențiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alt stat.
Orodnanța pregătită aduce și noi clarificări în privința preemptorilor de rang I, respectiv rang II, în vederea înstrăinării, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan, astfel:
a) preemptori de rang I: coproprietarii; soții, rudele până la gradul al treilea, inclusiv și afinii până la gradul I, în această ordine;
b) preemptori de rang II: proprietarii investițiilor agricole pentru culturile de pomi, viță-de-vie, hamei, irigații exclusiv private, aflate pe terenurile ce fac obiectul ofertelor de vânzare și/sau arendașii. În cazul în care pe terenurile supuse vânzării se află investiții agricole pentru culturile de pomi, viță- de-vie, hamei și pentru irigații, prioritate la cumpărarea acestor terenuri au proprietarii acestor investiții.
Această clarificare, arată guvernanții, reprezintă o amendare care menține dreptul de preempțiune în vederea achiziției terenurilor agricole situate în extravilan, nu modifică ordinea acestor preemptori și nu eludează scopul legitim al legii, fiind necesară în raport de aspectele practice ale aplicării dispozițiilor care reglementează controlul aplicării dreptului de preempțiune.
Proiectul mai aduce o serie de clarificări tehnice privind procedurile de vânzare și documentele necesare, urmând ca în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, să fie adoptate de Guvern noi norme metodologice de aplicare a acestor prevederi legale.
