„Ce facem noi la Ministerul Mediului? Încercăm, în această perioadă, să pregătim ambițiile pentru anii următori. Legat de schimbările climatice, pentru prima dată am adus experți în schimbări climatice care să ne ajute să scriem actele normative subsecvente, care nu erau scrise până acum, cu experții aceștia la masă. De exemplu, zilele acestea creăm un grup de lucru pentru a scrie normele care să protejeze pădurile din România, care se usucă de la an la an pentru că nu mai fac față schimbărilor climatice. Practic, speciile care sunt, astăzi, în anumite zone nu mai față la clima care există pentru respectivii arbori. În acest context, va trebui să gândim o strategie, pe de o parte, de cum ajutăm pădurile, care încă mai pot fi salvate, să fie salvate și, pe de altă parte, să începem să plantăm speciile care sunt mai reziliente la noile temperaturi din zonele respective. Nu și-a pus aproape nimeni problema până acum și de asta cred că este important să vedem atât de mulți actori la masă care sunt interesați de subiectul acesta, care fac din schimbările climatice o temă absolut vitală”, a spus Buzoianu.
Potrivit acesteia, două teme sunt absolut vitale pentru următoarele generații, respectiv digitalizarea și schimbările climatice, scrie Agerpres.
„Mă bucur că voi (tinerii, n.r.) sunteți aici și că aveți o voce atât de puternic. Sunteți atât de interesați de subiectul ăsta. Când am intrat prima dată în Parlament, am zis de la bun început că vreau să intru la Mediu și la Digitalizare. Practic, acestea erau cele două comisii în care voiam să merg în Parlament și eram foarte pregătită să mă bat pentru orice. Puteam să renunț la orice în Parlament, doar să fiu Comisia de mediu, și am spus asta tuturor. I-am spus inclusiv liderului de grup de atunci că nu mă interesează, renunț la orice fel de delegație, renunț la orice, dar vreau neapărat să fiu în Comisia de mediu. S-a uitat mine și mi-a zis: „A, foarte drăguț, dar pentru asta mai trebuie să găsești încă doi colegi”. Nimeni nu consideră că aceasta este o comisie principală. De altfel, în Parlament e considerată o comisie secundară, cumva informal. Dacă vorbești cu oamenii, au impresia că este o comisie care e mai degrabă așa „la altele”, pe lângă comisiile serioase, de buget, transporturi etc. Răspunsul meu a fost că sunt două teme absolut vitale pentru următoarele generații: digitalizarea și schimbările climatice. Ce am făcut în ultimii șase ani de zile, cumva a fost în ideea aceasta, ce ne așteaptă pe noi în viitor, în următorii 20 de ani pe cele două schimbări dramatice, pe zona de digitalizare și pe zona de mediu. Trebuie să facem tot ce putem ca să pregătim aceste schimbări, să fie în favoarea noastră, nu împotriva noastră”, a punctat șefa de la Mediu.
Planul Național de Acțiune al Tinerilor privind Schimbările Climatice va fi prezentat în marja COY20 și COP30, în Belem, Brazilia, ca parte a Global Youth Statement (GYS), principalul document global de poziție al tinerilor dezvoltat de Youngo, grupul oficial de tineret al Convenției ONU privind Schimbările Climatice.
Prin acest demers, contribuțiile tinerilor și copiilor din România vor fi integrate în procesul internațional de negociere și în prioritățile globale de acțiune climatică.
Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate (PTS), cu sprijinul Ambasadei Franței în România și al Institutului Francez din România, a organizat, joi, la sediul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), evenimentul de lansare a Planului Național de Acțiune a Tinerilor privind Schimbările Climatice.
Inițiativa este susținută de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și UNICEF România, sub egida LCOY (Local Conference of Youth) România 2025.
