La mijlocul lunii ianuarie, o movilă a apărut în fața Adunării Naționale Franceze: 20 de tone de cartofi au fost aruncate acolo, în semn de protest. 'Ne costă mai puțin să le dăm acești cartofi parizienilor decât să-i depozităm aici', a explicat Denis Lavenant, venit din regiunea Yvelines.
În Belgia, fermierii au distribuit pliante și cartofi pe o autostradă din Flandra, denunțând scăderea prețurilor și o piață slăbită de acordurile de liber schimb adoptate de Uniunea Europeană, arată Agerpres.
Cum am ajuns aici? Sectorul european al cartofului se confruntă cu o adevărată provocare în acest an, principalul motiv fiind dezechilibrul dintre cerere și ofertă, potrivit lui Francois-Xavier Broutin, director de afaceri economice la Comitetului Național Interprofesional al Cartofilor din Franța, principalul exportator mondial.
De mai multe luni, rețeaua North-Western European Potato Growers (NEPG), care reunește cei patru principali producători europeni (Germania, Franța, Belgia și Țările de Jos), avertizează cu privire la riscurile supraproducției pe continent. În aceste țări, care reprezintă două treimi din producția europeană, volumele recoltate în 2025 se apropie de 30 de milioane de tone, o creștere de 10% față de anul precedent.
'Ceea ce este neobișnuit în acest sezon este că recolta este una abundentă în toate țările mari producătoare. Germania, principalul producător european, are cea mai bună recoltă din ultimii 25 de ani, iar Franța a înregistrat o creștere a suprafeței cultivate cu 10%', subliniază Broutin.
Cu toate acestea, în timp ce oferta creștea, cererea industrială slăbește.
Rețeaua NEPG sugerează mai multe motive: 'o contracție a pieței cartofilor prăjiți congelați' ca răspuns la creșterea tarifelor americane (care în cele din urmă au ajuns la 15%); 'un euro puternic față de dolar', care afectează exporturile europene; și o concurență sporită din partea 'produselor procesate din China, India, Egipt și Turcia'.
În ultimii doi ani, potrivit aceleiași surse, China și India, primii doi producători mondiali, și-au mărit exporturile de cartofi prăjiți congelați către țările vecine de zece ori, în timp ce UE a înregistrat o scădere a exporturilor sale, cu până la 6% pentru Belgia, principalul exportator mondial de cartofi prăjiți.
Pentru Francois-Xavier Broutin, această criză este fără îndoială una temporară, deoarece cererea globală continuă să crească. În Franța, în special, suprafețele au crescut prea rapid: aveam deja volumele de care vom avea nevoie în 2030 până în 2025. Recent, a fost inaugurată o facilitate de procesare lângă Dunkerque (nordul Franței), cu o capacitate inițială de 1.400 de tone de cartofi prăjiți pe zi, iar alte două sunt în construcție, în departamentele Somme și Nord.
Deși sectorul nu este amenințat pe termen lung, lovitura este severă pentru producători, care văd prețurile scăzând vertiginos.
Chiar dacă majoritatea volumelor achiziționate de industrie sunt contractate în avans (80% în Franța), ceea ce garantează fermierilor un preț negociat în avans, unii producători au fost puternic afectați de capriciile pieței libere.
La sfârșitul anului 2025, prețurile erau încă extrem de scăzute: între 0,50 și 4 euro pentru 100 kg, în funcție de țară, potrivit rețelei NEPG, care i-a întrebat direct pe fermierii europeni dacă sunt pregătiți să 'producă în timp ce pierd bani'.
Două luni mai târziu, pe măsură ce se apropie sezonul de plantare (martie-aprilie), numeroase semne îi determină pe fermieri să se gândească de două ori înainte de a aloca terenuri pentru cultivarea cartofilor.
În Franța, UNPT, principala asociație a producătorilor, denunță atât un declin al agriculturii contractuale, din cauza reticenței procesatorilor într-un context de supraproducție, cât și o scădere cu 25% a prețurilor contractuale.
Prețul unei tone de cartofi Fontane, unul dintre principalele soiuri cultivate, este estimat să fie în jur de 130 de euro în 2026, față de 180 de euro anul trecut, potrivit UNPT. Acest preț ar putea încuraja fermierii să reducă suprafețele cultivate.
Tone de cartofi distribuite gratuit de un fermier din Germania
Un fermier german a decis să distribuie gratuit 4.000 de tone de cartofi, după o recolta abundentă.
Germanii sunt mari amatori de cartofi, consumă în medie 63 kg de persoană în fiecare an, conform statisticilor oficiale. Însă producția-record obținută de fermieri, cea mai mare din ultimii 25 de ani, supranumită și Kartoffel-Flut (inundația cartofilor), i-a copleșit chiar și pe cei mai înrăiți fani.
În acest context, după o vânzare eșuată în ultimul moment, un fermier din apropierea orașului Leipzig s-a hotărât să ofere, în decembrie, un surplus de 4.000 de tone de cartofi pentru a fi distribuiți gratuit în capitala germană, arată Agro TV.
Operațiunea a fost organizată de un ziar berlinez cu motorul de căutare ecologic non-profit Ecosia, cu sediul la Berlin, luna trecută fiind lansate mai multe apeluri pentru ca oamenii să vină în diverse locuri populare din capitala germană și să-i ridice gratuit.
Cantinele sociale, adăposturile pentru persoane fără adăpost, grădinițele, școlile, bisericile și organizațiile non-profit se numără printre cei care au beneficiat din plin de donația fermierului german. La „misiunea de salvare” a participat și grădina zoologică din Berlin, preluând pentru hrana animalelor tone de cartofi care altfel ar fi ajuns la groapa de gunoi sau cel mult la vreo unitate de producere a biogazului. Totodată, două încărcături de camioane au fost trimise în Ucraina.
Chiar și locuitorii obișnuiți ai orașului, mulți dintre ei simțind presiunea creșterii costului vieții, au ajuns la locurile de depozitare a cartofilor anunțate în prealabil, umplând care mai de care saci, găleți și cărucioare.
Astrid Marz, o profesoară din Berlin, a stat recent la coadă în Kaulsdorf, la marginea estică a capitalei, unul dintre cele 174 de puncte de distribuție înființate spontan în oraș, pentru a umple un rucsac vechi cu cartofi. „M-am oprit din numărat la 150 (de rucsaci – n. red.). Cred că am suficient cât să mă întrețin pe mine și pe vecinii mei până la sfârșitul anului”, a spus ea.
„La început am crezut că este vorba de o știre falsă generată de inteligența artificială când am văzut-o pe rețelele de socializare”, a adăugat Marz. „Erau imagini cu munți uriași de «mere de pământ» (Erdäpfel, un termen afectuos pentru cartof, folosit uneori de berlinezi – n. red.), cu instrucțiunea de a veni să-i iei gratuit!”, își amintea profesoara.
Emoția a ridicat moralul printre locuitorii capitalei germane într-un moment în care frigul arctic ține Berlinul în strânsoare, împiedicând călătoriile, oprind transportul public și lăsând trotuarele periculos de înghețate. Oamenii se ajutau veseli unii pe alții cu încărcături grele și schimbau sfaturi culinare. O mulțime de rețete sunt distribuite online, în timp ce cei care au adunat cartofii încearcă să-și dea seama ce să facă cu surplusul.
În zilele următoare este așteptată o ultimă intervenție, iar cei dornici să participe la petrecerea cartofului sunt îndemnați să urmărească cu atenție site-ul organizatorilor. În teorie, mai sunt disponibile aproximativ 3.200 de tone de cartofi.
Donația făcută de cultivatorul din Lepzig nu a fost însă lipsită de critici venite din partea fermierilor din regiune, care spun că piața din Berlin este și mai saturată, iar recolta lor de cartofi a fost devalorizată și mai mult din cauza acestei vaste pierderi.
Pe scară mai largă, lobbyiștii de mediu au afirmat că supraabundența provine parțial dintr-o industrie alimentară denaturată și scăpată de sub control și că munții de cartofi imaginați în depozitele din regiune amintesc de faimoșii munți de unt și lacurile de lapte din anii 1970, când fermierii erau excesiv de stimulați să producă alimente datorită garanției Comunității Economice Europene de a cumpăra produse excedentare la prețuri mari.
Deși anul acesta a fost rândul cartofului să se confrunte cu o producție excesivă, anul trecut hameiul a fost în surplus, iar anul viitor se preconizează că va fi laptele.
