Prin ”vin românesc” se va înțelege vinul obținut din struguri proveniți exclusiv din România, iar producătorii vor trebui să inscripționeze drapelul României pe eticheta acestui vin, prevede un proiect de lege adoptat miercuri de Parlament. Proiectul mai prevede că Ziua națională a gastronomiei și a vinului românesc va fi sărbătorită în prima duminică a lunii octombrie.
Proiectul de lege, care propunea doar sărbătorirea în România a Zilei naționale a gastronomiei și a vinului românesc, fusese adoptat de Senat anul trecut.
La dezbaterea din Camera Deputaților, membrii comisiei de agricultură s-au gândit că ar fi bine să propună și o modificare care ar trebui mai degrabă să să regăsească în legi precum cele care reglementează comercializarea produselor agro-alimentare sau privind piața vitivinicolă.
Ignorând astfel obiectul inițiativei legislative, membrii comisiei au introdus în proiectul de lege privind Ziua națională a gastronomiei și a vinului românesc următoarea prevedere privind certificarea vinului românesc:
”În sensul prezentei legi, prin vin românesc se înțelege vinul obținut din struguri proveniți în proporție de 100% din România și care are inscripționat pe etichetă drapelul României”.
Deputații au găsit că trebuie, totodată, să modifice și data stabilită de senatori pentru noua sărbătoare și, în loc de ultima duminică din octombrie, au decis că Ziua națională a gastronomiei și a vinului românesc trebuie sărbătorită în prima duminică a lunii octombrie.
Proiectul a primit în această formă votul final din partea plenului Camerei Deputaților și, pentru a intra în vigoare, mai trebuie promulgat de președintele Iohannis.
Ințiatorul proiectului, social-democratul Mihai Mohaci, a ținut ca primul deputat de pe lista de susținători ai propunerii legislative să fie președintele PSD, Liviu Dragnea.
Inițial, proiectul stabilea noua sărbătoare pentru data de 11 septembrie, când este sărbătorit Sfântul Cuvios Eufrosin Bucătarul, dar și data la care sunt comemorate efectele atentatelor teroriste din 2001, din SUA.
Deputatul Mohaci precizase inițial că a ales ziua respectivă ținând cont de faptul că în 11 septembrie este celebrat Sfântul Cuvios Eufrosin Bucătarul, un sfânt provenit dintre călugării care slujeau la bucătărie.
Ulterior, însă, susținătorii legii au solicitat retragerea ei, pentru ca, la scurt timp, să o înregistreze cu o altă dată, și anume 15 septembrie.
"O componentă importantă a tradiției românești este arta culinară specifică poporului nostru ca întreg, ca națiune și, în special, arta culinară specifică zonelor geografice, cu influențe istorice de la cei ce au trecut sau au poposit pe teritoriul țării și care și-au pus amprenta pe bucătăria românească: influența otomană, greacă, arabă, armenească și bizantină. Și arealul viticol este demn de a fi făcut cunoscut, cu atât mai mult cu cât tradiția vinificației pe aceste meleaguri este mai veche de 2000 de ani, de dinainte de Burebista. Bucatele și vinurile românești sunt un cumul de tradiții care încântă simțurile și cuceresc tot mai mulți admiratori și care pot deveni cartea de vizită a țării noastre. Arta culinară poate aduce un plus imaginii turistice în special, și a României, în general”, argumentează deputatul PSD necesitatea unei astfel de zile.
Și data de 15 septembrie a iscat nemuțumirea senatorilor, care au subliniat că ar fi o idee nefericită ca 15 septembrie, care este de obicei, prima zi de școală să fie stabilită ca Ziua vinului.
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, s-a arătat și el un susținător al zilei naționale a gastronomiei și a vinului românesc, declarând că o astfel de zi "ar ajuta agricultura și ar fi benefică promovării produselor românești".
Potrivit proiectului, autoritățile publice centrale și locale pot organiza și finanța cu prilejul acestei zile ”programe și manifestări cu caracter social sau științific”, în scopul de a aprecia și a promova produsele culinare tradiționale.
”Această zi ar trebui să fie cunoscută prin expoziții și târguri gastronomice organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale în locuri special amenajate de către primării, cât și la nivelul unităților de turism și alimentație publică”, explică inițiatorul principal al legii.
