România, singura putere agricolă între țările membre ale UE cu condiții pedoclimatice extrem de favorabile agriculturii, este dependentă de importuri masive de produse agroalimentare de strictă necesitate, până la limita de a ne afecta grav securitatea alimentară, iar carnea de porc este doar unul dintre acestea, susține președintele Asociației Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.
"Neavând sectorul zootehnic dezvoltat, suntem obligați să "importăm" produse alimentare de la partenerii europeni, dar și de pe piețe terțe. Asta a făcut ca și în anul agricol 2021/2022, România să realizeze un deficit comercial foarte mare, ceea ce denotă o dependență netă a României de importul de produse agroalimentare, în special: carne de porc, tăiată și în viu. Acest lucru imprimă riscuri majore cu privire la securitatea alimentară și nu numai. Uneori cu privire la agricultură suntem captivați de anumite realizări, în realitate, problemele noastre, atât din punct de vedere cantitativ, calitativ și valoric când vorbim de producția agroalimentară, rămân extrem de grave, din cauza eficienței economice scăzute în ansamblul ei", a declarat președintele AFR.
Acesta a subliniat că situația balanței comerciale pe produse agroalimentare trebuie tratată serios, astfel încât, să poată fi rezolvate două paradoxuri cu care se confruntă România. "Realizăm recorduri la unele culturi agricole, ocupând primele locuri în Europa, dar suntem dependenți de importurile de produse alimentare până la limita de a ne afecta grav securitatea alimentară. De asemenea, România este singura putere agricolă între țările membre ale UE cu condiții pedoclimatice extrem de favorabile agriculturii, dar dependentă de importuri masive de produse agroalimentare de strictă necesitate", a menționat Botănoiu pentru Agerpres.
Potrivit sursei citate, numărul porcilor crescuți anul trecut în fermele românești a fost de 17 ori mai mic decât în anii de dinainte de Revoluție și de 7 ori față de anul 2000, iar acest lucru se vede în balanța comercială în condițiile în care România importă anual carne de porc de peste 750 milioane de euro.
"Doar circa 750.000 de porci au fost crescuți în anul 2022 în fermele românești. De 17 ori mai puțin decât în anii de dinainte de Revoluție și de 7 ori mai puțin decât în 2000. Ce s-a întâmplat, în ultimele trei decenii, cu această ramură a zootehniei care odinioară hrănea o țară întreagă? Eșecul statului în lupta împotriva pestei porcine e doar ultima dintr-o listă lungă de cauze. Efectul: importuri masive de carne de porc în situația în care suntem primii producători de porumb boabe la nivel european. De asemenea, doar o cincime din carnea de porc pe care au cumpărat-o românii în 2022 a provenit din fermele din România. Iar din acești 20%, doar jumătate sunt animale născute și crescute în România, restul fiind importuri de animale vii. Calculul nu acoperă și suinele crescute în gospodării pentru consum propriu sau cele vândute la negru; cifra acestora este, oricum, în scădere în ultimii ani", arată președinte AFR în analiza sa privind piața porcului din România.
Acesta consideră că deciziile politice luate cu întârziere și, de multe ori, nu în concordanță cu realitatea, continuă să lase o amprentă negativă asupra acestui sector important din zootehnie.
"Consumul de carne de porc a crescut ușor, dar nu din producție autohtonă. Importurile de carne de porc nu duc decât la plata fermierilor din alte state. Este surprinzător pentru că, dacă vă uitați la statistici, la ce importăm, la deficitul balanței de plăți și așa mai departe, pe locul unu la partea de produse alimentare este de departe carnea de porc. După apariția pestei porcine africane în fermele din România, importul de carne de porc a crescut de la 290.000 de tone, cât era în 2017, la aproape 500.000 de tone în 2019, iar in 2022, la 750.000 de tone așa cum reiese din datele Institutului de Statistică", a mai spus el.
În opinia sa, efectivele de animale au scăzut în ultimul deceniu pentru toate speciile, România consemnând între anii 2012 și 2022, unele dintre cele mai mari declinuri procentuale ale populației de porcine. Pe de altă parte, Comisia Europeană este decisă și acționează ferm pentru reducerea numărului de bovine, porcine și de alte animale crescute în ferme în UE.
Fermele care produc viermi și insecte pentru consum uman vor avea parte de subvenții tot mai generoase, a anunțat Bruxellesul, în detrimentul clasicelor ferme în care sunt crescute animale precum porcii sau păsările, avertizează Botănoiu.
"Este o tendință descrescătoare ce se poate observa în ultimul deceniu la nivelul UE, România consemnând între 2022 și 2012 unele dintre cele mai mari declinuri procentuale ale populației de porcine. Populația de porci a scăzut în 2022 cu 5,9% în UE, România consemnând al treilea cel mai mare declin procentual dintre țările blocului comunitar, de 34,9%, după Slovacia - 39,74% și Lituania - 36,28%. România a pierdut într-un deceniu 1,8 milioane de porci, de la 5,2 milioane de animale în 2012 ajungând la 3,4 milioane în 2022", a punctat președintele AFR.
Pe de altă parte, Botănoiu a menționat că în timp ce numărul de purcei a scăzut constant, prețul a crescut, începând cu luna noiembrie 2022: de la 53 euro (preț de bursă, fără transport și marja producătorului) în noiembrie 2022, a ajuns la aproape 78 euro în februarie 2023, 86 euro în martie până la o medie europeană de aproape 88 euro, dar adăugând transportul și marja producătorului, prețul depășește 115 euro/cap.
"Statele membre mari producătoare de purcei, printre care amintim Germania, Olanda sau Danemarca, și-au schimbat politica. Unele au redus numărul de purcei, altele preferă să crească și să livreze, mai ales pe piața asiatică. România este net importatoare de purcei și în curând nu va mai avea de unde să cumpere. Șeptelul de scroafe s-a redus drastic datorită pestei porcine africane. Pentru a ne produce singuri 80% din purcei, avem nevoie de ferme mari cu 3.000-5.000 de scroafe. O prioritate pentru guvernanții noștri ar trebui să fie încurajarea investițiilor în fermele de reproducție. Avem un minus uriaș care va fi greu de recuperat, sunt necesari mulți ani în acest sens. Din nefericire, investitorii nu au încredere să investească în ferme de reproducție", a concluzionat președintele Asociației Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.
