Recolta de porumb va înregistra pierderi mari în acest an, de peste 30%, din cauza secetei, iar la floarea-soarelui vor depăși 25%, situația din agricultură din punct de vedere al producțiilor agricole fiind mult mai rea decât anul trecut, a declarat președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile.
"Pe porumb vom avea mari pierderi în acest an. Dacă discutăm de județele din sudul României, județele cele afectate de secetă, nu depășim o tonă de porumb la hectar. Sunt colegi care au avut doar 50 kg/hectar chiar și 10 kg/hectar, practic doar au eliberat terenul. În opinia mea, la porumb pierderile vor fi mai mari de 30%. Nici la floarea-soarelui nu stăm foarte bine. Se recoltează în prezent, dar cred că vor fi și aici pierderi mai mari de 25%. În sudul României aceste culturi au dispărut, s-au recoltat deja", a precizat președintele LAPAR.
Acesta susține că probleme mari au fost anul acesta și la culturile de fasole, mazăre și soia, iar România a ajuns chiar să importe 45.000 de tone de fasole din Egipt, scrie Agerpres.
"Din păcate, la floarea-soarelui mai avem o mare problemă, pentru că nu respectăm asolamentul. România nu poate să susțină mai mult de 600.000 de hectare de floarea-soarelui, dacă e să respectăm asolamentul, dar ținând cont că n-avem nici industrie, nu avem nici cerere pe plantele textile. Nu prea mai facem nimic, dacă am stricat industria. Nici măcar fasole nu mai producem. Am importat 45.000 de tone de fasole din Egipt. Și la mazăre am avut mari probleme anul acesta, care este o cultură fixatoare de azot, iar la soia unde nu a fost irigat nu discutăm de producții. Cam asta este imaginea agriculturii din România în prezent din punct de vedere al producțiilor", a explicat Nicu Vasile.
În privința recoltei de grâu obținută anul acesta, liderul LAPAR a subliniat că în zonele unde au fost precipitații producțiile au fost bune, nu și în sudul României, în zona Bărăganului, unde a plouat foarte puțin.
"Pe zona de vest producțiile au fost bune, pentru că am avut precipitații, dar pe zona de sud au fost probleme cu seceta. Dacă discutăm de sudul României unde aveam o medie multianuală de 500 litri de apă pe metru pătrat, anul acesta n-am ajuns în anumite zone nici măcar la 120 de litri. Este al patrulea an consecutiv de secetă în zona Bărăganului", a menționat reprezentantul agricultorilor.
Pe de altă parte, președintele LAPAR a menționat că pe zona de irigații trebuie abordate și alte tipuri de investiții dacă vrem să ne dezvoltăm, respectiv irigațiile din puțurile de adâncime, sisteme de irigații din lacuri și din bazine de acumulare.
"Dacă discutăm de irigații ar trebui să vorbim și despre aceste bazine de acumulare a apei. Mă uitam la unguri și ei vor să ajungă la acumulări de apă de un milion de metri cubi. Noi n-avem deloc. Din punctul meu de vedere ar trebui să abordăm și această problemă: irigațiile din puțurile de adâncime versus sistem de irigație din lacuri și din râuri. În România, până în anii '90, tot ceea ce însemna sistem de irigație avea triplu rol: hidrotehnic, energetic și de irigații pentru agricultură. Acum nu mai discutăm lucrul acesta. De asemenea, energia am dat-o pe zona solară, ceea ce nu este ok. După cum știți am învățat la școală de incidența razelor solare, că de fapt temperatura nu o dă soarele, o dă pământul. Eu dacă vin cu oglinzile acestea, pământul ce mai este? Este un filtru pentru radiațiile solare. Le păstrează în pământ, după care emite căldura și toate celelalte lucruri în atmosferă. Deci eu vin cu panourile acestea solare și dau în atmosferă toate aceste radiații și încă nu discutăm despre încălzire globală", a explicat el.
Potrivit sursei citate, fragmentarea terenurilor agricole este una dintre principalele probeleme ale agriculturii românești, iar fermierii nu pot face comasare, schimburi de terenuri, pentru a putea face investiții și a se dezvolta.
"Dacă discutăm tot de irigații, cum putem vorbi de așa ceva când avem peste 64 de milioane de sole, la fel cum aveam în 1907? Dacă dumneavoastră aveți o fermă de 100 de hectare cu un grad mare de fragmentare, aveți 70 de sole. Noi nu putem să facem comasare, schimburi de terenuri între noi. Nu discutăm despre schimburi de terenuri între fermieri și atunci eu nu pot să fac irigații pe terenul dumneavoastră. Cum sap eu pământul în zona dvs.? Deci, trebuie să discutăm de comasare, de contractul de arendă. Practic, în condițiile acestea nu putem să dezvoltăm nimic, dar absolut nimic", a avertizat liderul LAPAR.
În ceea ce privește despăgubirile promise de autorități fermierilor afectați de secetă, Nicu Vasile consideră că în mod clar aceștia trebuie ajutați, însă singura soluție viabilă și necesară pentru anii următori ar fi o strategie de țară pe sectorul agricol.
"Acum fermierii trebuie ajutați fără discuție, dar dacă nu căutăm să facem o strategie de țară pe sectorul agricol și nu numai, nu vom face mare lucru. Uitați-vă unde merg subvențiile. Subvențiile merg către industrie, deși ar trebui să le regăsiți dumneavoastră în coșul zilnic când vă duceți la magazin. Cum vine subvenția, imediat se duce pe utilaje. Cum vă explicați creșterea de prețuri la utilaje? Dacă acum un an de zile un utilaj era să zicem la 100.000 de euro, acum depășește lejer 250.000 euro? Mulți spun că s-au scumpit materialele, că e de vină războiul, că Putin e de vină. Din păcate, acestea sunt doar niște gogorițe de marketing. Practic, eu nu fac nimic altceva decât să decapitalizez antreprenoriatul din România. Degeaba vin și vă dau 200 de euro, dar pe urmă vă cresc pe urmă prețul la îngrășământ cu 700%. Dacă vorbim și de prețul îngrășămintelor, fosforul să știți că nu este un produs de sinteză, este o rocă, la fel cum aveam la Rovinari acele cariere de suprafață de cărbune, așa e și fosforul, se extrage. Sunt treisprezece țări în lume. Deci, eu iau de acolo din solul acela fosforul și-l aduc în România, iar prețurile s-au majorat tot timpul și e normal din moment ce eu nu am o producție locală care să țină piept concurenței", a explicat președintele organizației.
Acesta a adăugat că agricultura reprezintă "vârful de lance al unei economii" și de aceea în acest domeniu trebuie folosite noutățile din toate ramurile de activitate.
"Vă spun un singur lucru: agricultura nu este nimic altceva decât vârful de lance al unei economii. În agricultură folosești tot ceea ce înseamnă noutăți din toate ramurile de activitate. Aici mă refer la tot ce înseamnă chimie, petrochimie, discutăm de digitalizare. Uitați-vă, avem utilaje care sunt ghidate prin satelit, asta ce înseamnă? Tehnologie", a subliniat Vasile.
Reprezentantul LAPAR consideră că și în agricultură ca în orice domeniu al economiei este esențială productivitatea muncii, nu doar pe angajat, ci și pe utilaje.
"Nu mai discută nimeni de randament, de productivitate a muncii. Este esențială productivitatea muncii pe angajat, dar și pe utilaje. Fermele din România sunt ferme care nu au o încărcătură corectă pe utilajele agricole. Sunt fie prea dotate din punct de vedere mecanic, fie sub-dotate. Nu avem strategie. Cum dăm noi fondurile europene pe utilaje agricole? Ferma vegetală trebuia să se dezvolte cu fermaă zootehnică. Ați văzut Israelul cum a dat în folosință terenurile, acele deșerturi? Au dezvoltat în primul rând zootehnia, iar dejecțiile animale le-au dus pe nisipurile respective și au creat materie organică. Pe urmă au venit cu sisteme de irigație și au o agricultură performantă în deșert, iar noi ne tot văităm. De ce acolo, neavând nimic au făcut ceva, și aici avem tot ce vrei și nu putem face nimic? Avem un sistem hidrografic, unul dintre cele mai mari sisteme și noi tot discutăm de secetă. Păi hai să vedem unde e. De-a lungul Dunării, păi de aici se pleacă cu irigațiile de la Dunăre. Pe urmă avem râuri interne, trebuie să faci niște baraje, barajul trebuie să-mi dezvolte energie verde, adică hidrocentrală sau micro-hidrocentrală...", a punctat Nicu Vasile.
Nu în ultimul rând, acesta a subliniat că proiectul anunțat de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, prin care statul român va asigura 7 milioane de hectare la secetă, este un mecanism bun despre care se vorbește de peste 30 de ani.
"România având o climă temperatura temperat-continentală, cele 7 milioane de hectare sunt suprafețele de teren supuse secetei excesive, iar ministrul Agriculturii a găsit o variantă bună. Discutăm deja de 30 de ani despre acest sistem, iar el avut curaj și a făcut primul pas. Ministerul de Finanțe a oprit 3% din subvențiile care reveneau fermierilor pentru fond de risc, iar Uniunea Europeană va veni cu încă 17 milioane de euro anual. Este un mecanism bun pentru agricultură", a adăugat președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România.
În acest context, șeful LAPAR a concluzionat că situația din agricultura din punct de vedere al producțiilor agricole este mult mai rea în acest an decât anul trecut, dar în mod sigur trebuie luate măsuri și pentru anul viitor.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), România a obținut, anul trecut, o producție de grâu de 9,635 milioane de tone, de pe o suprafață de 2,208 milioane hectare, în timp ce producția de porumb boabe a fost de 8,522 milioane de tone de pe 2,373 milioane hectare.
La recolta de floarea-soarelui, aceasta a fost de 2,028 milioane de tone, în 2023, și a fost obținută de pe o suprafață de 1,089 milioane de hectare.
Unii analiști intervievați, recent, de Reuters susțin că Uniunea Europeană se îndreaptă spre o recoltă mai mică de porumb în acest an, după ce seceta și canicula au devastat culturile din România, fapt care a contracarat impulsul dat de ploile ce au căzut în vestul continentului.
Organismele de prognoză și-au revizuit semnificativ estimările referitoare la recolta de porumb a UE, până la 60 - 61 milioane de tone, sub recolta de anul trecut, care s-a situat la 63 milioane de tone, dar peste recolta de 53 de milioane de tone din 2022, când Europa a fost lovită de o secetă extinsă.
Specialiștii se așteaptă ca recolta de porumb a României să scadă cu aproximativ 30% față de cea de aproape 11 milioane de tone înregistrată anul trecut, iar analiștii de la Argus mizează pe o producție de 7,5 milioane de tone în acest an, în timp ce firma românească AgroBrane ia în calcul o producție de 7,7 milioane de tone.
