Xi Jinping, care tocmai și-a asigurat un al treilea mandat de lider al Partidului Comunist Chinez cu o agendă pe care a pus și Taiwanul, a transmis Armatei Populare de Eliberare să „își concentreze toată energia de luptă” pe pregătirea pentru război. Informația a fost relatată miercuri pe prima pagină de principalul organ de propagandă al regimului, „Cotidianul Poporului”, care a publicat fotografii cu liderul chinez în uniformă militară în timp ce vizitează un centru de comandă, relatează „The Guardian”.
Liderul chinez a declarat că armata trebuie să-și „consolideze în mod cuprinzător pregătirea militară în vederea pregătirii pentru război” și să urmeze „liniile directoare ale celui de-al XX-lea Congres” al partidului, acolo unde el avertizase că se văd „furtuni periculoase” la orizont, scrie News.ro.
„Concentrați-vă toată energia pe luptă, lucrați asiduu la pregătirea pentru luptă și îmbunătățiți-vă capacitatea de a învinge”, a spus Xi Jinping, citat de „Cotidianul Poporului”. Armata trebuie să „apere cu hotărâre suveranitatea și securitatea națională”, întrucât China se află într-o situație de securitate „instabilă și incertă”, iar lumea trece prin „schimbări profunde, nemaiîntâlnite în ultimul secol”, a mai spus el.
Xi a cerut ca toate forțele armate „să pună în aplicare gândirea Partidului privind consolidarea armatei pentru noua eră, să urmeze strategia militară pentru noua eră și să-și însușească eficacitatea de luptă ca unic criteriu”, a relatat și ediția în limba engleză a „Cotidianului Poporului”. Xi a instruit forțele armate să se modernizeze și „să protejeze cu hotărâre suveranitatea națională, securitatea și interesele de dezvoltare și să ducă la bun sfârșit diferitele sarcini încredințate de Partid și de popor”.
Xi a ordonat armatei să se concentreze asupra pregătirii de război și în 2013, la scurt timp după ce a venit la putere, apoi din nou în 2017, reamintește „The Guardian”. Numai că de data aceasta, observă analiștii politici, el și-a intensificat în mod semnificativ retorica. În 2016, când a făcut o vizită similară la centrul de comandă, el le spunea ofițerilor să fie „loiali”, „curajoși” și „capabili”. Acum „el trimite un mesaj Statelor Unite și Taiwanului”, spune Willy Lam, cercetător senior la Fundația Jamestown, citat de „The Guardian”.
Luna trecută, la cel de-al XX-lea Congres al Partidului Comunist, Xi a lansat un atac voalat la adresa sprijinului tot mai explicit al SUA pentru Taiwan, acuzând „interferențele străine” pentru exacerbarea tensiunilor. Xi consideră că preluarea Taiwanului este o parte esențială a misiunii sale. „Nu vom promite niciodată că renunțăm la utilizarea forței”, a declarat el în discursul rostit la deschiderea Congresului.
Președintele Joe Biden a promis în repetate rânduri că SUA vor apăra Taiwanul, dacă acesta va fi atacat. După ce președinta Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, a vizitat Taiwanul, în luna august, armata chineză a mutat mai multe nave de război și a trimis avioane în apropierea liniei mediane, o graniță neoficială între China și Taiwan în strâmtoarea Taiwan.
În ultimele luni, liderul chinez a folosit un ton din ce în ce mai agresiv pentru a-și îndemna cadrele să „îndrăznească să lupte” și să-și călească „spiritul de luptă” pentru a apăra interesele naționale într-un mediu politic ostil. În discursul său de la deschiderea Congresului partidului, el a folosit cuvântul „douzheng” („luptă”) de 17 ori, care amintește de accentul pe care Mao Zedong îl punea pe „lupta de clasă” și pe lupta împotriva influenței străine, imperialiste. De asemenea, Xi a folosit cuvântul „securitate” de aproape 50 de ori la Congres, notează „The Guardian”.
