Etnicii armeni din Nagorno-Karabah au început un exod masiv cu mașina spre Armenia, după ce Azerbaidjanul i-a învins pe luptătorii din regiunea separatistă într-un conflict care datează din epoca sovietică, scrie Reuters.
Conducerea Nagorno-Karabah a declarat pentru Reuters că cei 120.000 de armeni din regiune nu doresc să trăiască ca parte a Azerbaidjanului de teama persecuțiilor și a epurării etnice, scrie News.ro.
Cei care aveau combustibil au început să se deplaseze pe coridorul Lachin spre granița cu Armenia, potrivit unui reporter Reuters în capitala Karabahului, cunoscută sub numele de Stepanakert de către Armenia și Khankendi de către Azerbaidjan.
Guvernul armean a precizat că 1.050 de persoane au trecut în Armenia din Nagorno-Karabah până duminică la ora 22.00 (18.00 GMT).
Imaginile Reuters arătau zeci de mașini care ieșeau din capitală spre curbele muntoase ale coridorului.
Armenii din Karabah, un teritoriu recunoscut la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar care anterior nu era sub controlul acestuia, au fost forțați să înceteze focul săptămâna trecută, după o operațiune militară de 24 de ore a armatei azere, mult mai mare.
Armenia și Azerbaidjanul au purtat două războaie în 30 de ani pentru această enclavă, iar Azerbaidjanul a recuperat o mare parte din teritoriile din Nagorno-Karabah și din împrejurimi în urma unui conflict de șase săptămâni în 2020.
Președintele turc Tayyip Erdogan, care a sprijinit azerii cu armament în conflictul din 2020, urma să se întâlnească luni cu președintele azer Ilham Aliyev în Nakhchivan - o fâșie de teritoriu azer situată între Armenia, Iran și Turcia.
Săptămâna trecută, Erdogan a declarat că a sprijinit obiectivele ultimei operațiuni militare din Azerbaidjan, dar că nu a luat parte la aceasta.
Armenii nu acceptă promisiunea Azerbaidjanului de a le garanta drepturile pe măsură ce regiunea este integrată.
"99% preferă să părăsească pământurile noastre istorice", a declarat pentru Reuters David Babayan, un consilier al lui Samvel Shahramanyan, președintele autointitulatei Republici Artsakh.
"Soarta bieților noștri oameni va rămâne în istorie ca o rușine și o rușine pentru poporul armean și pentru întreaga lume civilizată", a mai spus Babayan. "Cei responsabili pentru soarta noastră vor trebui într-o zi să răspundă în fața lui Dumnezeu pentru păcatele lor".
Liderii armeni din Karabah au declarat că toți cei care au rămas fără adăpost în urma operațiunii militare azere și care doresc să plece vor fi escortați în Armenia de către forțele de menținere a păcii rusești.
Reporterii Reuters din apropierea satului Kornidzor, la granița armeană, au văzut câteva mașini cu încărcături grele trecând în Armenia. Armenia a declarat că 377 de refugiați au sosit până duminică seara.
Prim-ministrului armean Nikol Pashinyan i s-a cerut demisioneze pentru că nu a reușit să salveze Karabahul. Într-un discurs adresat națiunii, acesta a declarat că au sosit ajutoare, dar că un exod în masă pare inevitabil.
"Dacă nu sunt create condiții adecvate pentru ca armenii din Nagorno-Karabah să trăiască în casele lor și dacă nu există mecanisme eficiente de protecție împotriva epurării etnice, crește probabilitatea ca armenii din Nagorno-Karabah să considere exilul din patria lor ca fiind singura modalitate de a-și salva viețile și identitatea", a spus el, potrivit unei transcrieri oficiale.
Situația ar putea schimba echilibrul delicat al puterii în regiunea Caucazului de Sud, un mozaic de etnii străbătut de conducte de petrol și gaze unde Rusia, Statele Unite, Turcia și Iranul își dispută influența.
Victoria Azerbaidjanului de săptămâna trecută pare să pună capăt unuia dintre "conflictele înghețate" vechi de zeci de ani de la dizolvarea Uniunii Sovietice. Aliyev a declarat că "mâna sa de fier" a consemnat în istorie ideea unui Karabah independent de etnie armeană și că regiunea va fi transformată într-un "paradis".
Armenia afirmă că peste 200 de persoane au fost ucise și 400 rănite în operațiunea militară azeră.
Nagorno-Karabah se află într-o zonă care, de-a lungul secolelor, a fost sub stăpânirea perșilor, turcilor, rușilor, otomanilor și sovieticilor. A fost revendicată atât de Azerbaidjan, cât și de Armenia după căderea Imperiului Rus în 1917. În perioada sovietică, a fost desemnată ca regiune autonomă în cadrul Azerbaidjanului.
Pe măsură ce Uniunea Sovietică s-a destrămat, armenii de acolo s-au debarasat de controlul nominal al azerilor și au capturat teritoriul vecin în ceea ce se numește acum Primul Război din Karabah. Din 1988 până în 1994, aproximativ 30.000 de persoane au fost ucise și peste un milion de persoane - majoritatea azeri - au fost strămutate.
În 2020, după decenii de lupte, Azerbaidjanul a câștigat decisiv al doilea război din Karabah, care a durat 44 de zile. Acest război s-a încheiat cu un acord de pace mediat de Rusia, armenii acuzând Moscova că nu l-a garantat.
Autoritățile armene din regiune au declarat sâmbătă că aproximativ 150 de tone de încărcătură umanitară din Rusia și alte 65 de tone de făină expediate de Comitetul Internațional al Crucii Roșii au ajuns în regiune.
Cu 2.000 de membri ai forțelor de menținere a păcii prezenți, Rusia a declarat că, în conformitate cu termenii încetării focului, până sâmbătă au fost predate șase vehicule blindate, peste 800 de arme de calibru mic, arme antitanc și sisteme portabile de apărare antiaeriană, plus 22.000 de cartușe.
În Armenia a fost pregătit spațiu pentru 40.000 de persoane din Karabah. Azerbaidjanul, care este majoritar musulman, a declarat că armenii, care sunt creștini, pot pleca dacă doresc.
Duminică, Pashinyan a acuzat Rusia că nu a făcut suficient pentru Armenia, despre care a spus că își va revizui alianța cu Moscova.
Oficialii ruși spun că Pașinian este vinovat pentru modul în care a gestionat greșit criza.
