Vara 2023 (iunie-iulie-august) a înregistrat cele mai ridicate temperaturi medii globale măsurate vreodată, a anunțat observatorul european Copernicus, care prognozează că 2023 va fi probabil cel mai cald an din istorie, relatează AFP.
Valuri de căldură, secetă, inundații și incendii de vegetație au lovit Asia, Europa și America de Nord în această perioadă, în proporții dramatice și adesea fără precedent, cu prețul plătit în vieți omenești și daune pentru economii și mediu. Nici emisfera sudică, unde mai multe recorduri de căldură au fost doborâte în mijlocul iernii australe, nu a fost cruțată, scrie News.ro.
"Sezonul iunie-iulie-august 2023, care corespunde verii în emisfera nordică, unde trăiește marea majoritate a populației mondiale, a fost de departe cel mai cald înregistrat vreodată în lume, cu o temperatură medie globală de 16,77°C", a anunțat Copernicus. Aceasta este cu 0,66°C peste media pentru perioada 1991-2020, care a fost deja marcată de o creștere a temperaturii medii globale din cauza încălzirii globale cauzate de activitatea umană. De asemenea, noua valoare medie din vara 2023 este cu mult - cu 2 zecimi - peste recordul precedent stabilit în 2019.
"Colapsul climatic a început", a declarat șeful ONU, António Guterres, într-un comunicat.
Iulie a fost cea mai fierbinte lună măsurată vreodată, iar august 2023 este acum a doua cea mai fierbinte, potrivit Copernicus.
În primele opt luni ale anului, temperatura medie globală este cu doar 0,01°C în urma anului 2016, cel mai cald an măsurat vreodată. Dar acest record atârnă de un fir de ață, având în vedere previziunile sezoniere și revenirea fenomenului climatic El Niño în Pacific, care este sinonim cu o nouă încălzire.
2023, CEL MAI CALD AN DIN ISTORIE?
"Având în vedere excesul de căldură de la suprafața oceanelor, este probabil ca 2023 să fie cel mai cald an (...) pe care omenirea l-a cunoscut vreodată", a declarat pentru AFP Samantha Burgess, șefa adjunctă a serviciului Copernicus pentru schimbări climatice.
Baza de date Copernicus datează din 1940, dar poate fi comparată cu climatele din mileniile trecute, stabilite cu ajutorul inelelor arborilor sau al carotelor de gheață și rezumate în ultimul raport al grupului de experți pentru climă al ONU (IPCC).
Pe această bază, "cele trei luni prin care tocmai am trecut sunt cele mai calde din ultimii 120.000 de ani, cu alte cuvinte de la începutul istoriei umane", spune Burgess.
În ciuda a trei ani succesivi de La Niña, fenomenul opus lui El Niño care a temperat parțial încălzirea, anii 2015-2022 au fost deja cei mai calzi măsurați vreodată.
MĂRILE LUMII SE SUPRAÎNCĂLZESC. CU CE EFECTE?
Supraîncălzirea mărilor lumii, care continuă să absoarbă 90% din excesul de căldură provocat de activitatea umană începând cu era industrială, joacă un rol major în acest fenomen. Începând cu luna aprilie, temperatura medie de suprafață a acestora a crescut la niveluri fără precedent.
De la 31 iulie la 31 august, aceasta a depășit chiar în fiecare zi recordul precedent, stabilit în martie 2016, notează Copernicus, atingând pragul simbolic fără precedent de 21°C, cu mult peste toate recordurile.
"Încălzirea oceanelor duce la o încălzire a atmosferei și la o creștere a umidității, ceea ce duce la ploi mai intense și la mai multă energie disponibilă pentru ciclonii tropicali", subliniază Samantha Burgess.
Supraîncălzirea afectează de asemenea biodiversitatea. Există mai puțini nutrienți în ocean și mai puțin oxigen, ceea ce amenință supraviețuirea florei și a faunei, adaugă cercetătoarea, care citează de asemenea albirea coralilor, proliferarea algelor dăunătoare și potențialul colaps al ciclurilor de reproducere.
"Temperaturile vor continua să crească atâta timp cât nu închidem robinetul emisiilor", provenite în principal din arderea cărbunelui, petrolului și gazelor, subliniază Samantha Burgess cu trei luni înainte de reunoiunea COP28 de la Dubai. Această Conferință a Națiunilor Unite privind clima, unde se așteaptă o luptă acerbă pentru sfârșitul combustibililor fosili, ar trebui să readucă omenirea pe calea Acordului de la Paris: limitarea încălzirii globale la mult sub 2°C și, dacă este posibil, la 1,5°C, față de era preindustrială.
