Vânătoarea caprei negre precum și a ciocârliei de câmp ar putea fi interzisă, conform unor proiecte legislative în care se argumentează că aceste specii ar trebui protejate.
Proiectele aparțin parlamentarilor USR, care propun clasificarea speciilor menționate în categoria celor a câror vânare este interzisă prin lege.
Aceștia arată că, în cazul caprei negre, este vorba o specie emblematică pentru Carpați și România, care a avut în trecut, în anii ”50, statut de monument al naturii, însă în unele zone a fost vânată și braconată până la dispariție, pentru a fi ulterior reintrodusă, cum este cazul Munților Rodnei.
”La ora actuală, din cauză că în restul Europei capra neagră este o specie abundentă, datorită înmulțirii libere din cauza lipsei prădătorilor naturali (lupul și râsul), ea nu mai este o specie protejată în Europa. Spre deosebire de restul Europei, populația de capre negre din România este ținută sub control în mod natural de către prădătorii naturali, ceea ce a dus la menținerea efectivelor în jurul cifrei de 6.000 exemplare. Dată fiind această situație, specia ar trebui să fie una protejată în România, ca parte a zestrei naționale a țării cu cea mai bogată biodiversitate din Uniunea Europeană. Ea este protejată la ora actuală numai în zonele unde vânătoarea este interzisă, cum ar fi parcurile naționale”, afirmă autorii proiectului.
Potivit acestora, în aceste condiții, nu se justifică faptul că vânătoarea este permisă pentru această specie, inițiatorii arătând că există inadvertențe clare privind propunerea Ministeriului Mediului privind cifrele de recoltare a acestei specii.
”Cotele de recoltă aprobate în baza acestor evaluări sunt și ele în continuă creștere, de la 145 exemplare în sezonul 2011-2012, la 609 exemplare în sezonul 2019-2020. Statistic se observă aceleași discordanțe și fluctuații de la un gestionar la altul, de la un an la altul. Cum se explică faptul că în județele Vâlcea și Gorj, unde s-au aprobat cele mai mari cote (21% respectiv 17% din total), au fost evaluate doar 15%, respectiv 5% din populație, în timp ce județele cu cele mai mari populații, Argeș și Hunedoara, cu câte 17%, au cote de recoltă de numai 14% ș 11% din toatal? Deficiențe sunt și la formulele pe baza cărora se stabilesc cotele. Cum se poate aproba în județul Gorj o cotă de 104 exemplare la o populație de 445?”, se întreabă inițiatorii.
Astfel, din cotele de recoltă s-au vânat efectiv numai o parte, anume între 190 exemplare, în sezonul 2005-2006, și 443 exemplare în sezonul 20182019, adică între 37% și 82% din cota de recoltă aprobată, ceea ce arată că situația reală din teren este departe de cea prezentată în cifrele oficiale.
”La ora actuală capra neagră este protejată doar în parcurile naționale, în zonele de protecție strictă și integrală din parcurile naturale și în rezervatiile naturale unde vânătoarea este interzisă. În același timp există numeroase fonduri de vânătoare care se suprapun total sau parțial cu aceste zone de protecție, fără însă a exista o evidență și diferențiere clare dintre efectivele din zonele de excludere a cânătorii și cele din afara acestora, și deci nici între cotele de recoltă și animalele vânate. Caprele negre nu au decât granițe naturale și de multe ori exemplarele protejate în zonele de excludere a vânătorii sunt împușcate în afara sau chiar la marginea acestora. Cele mai multe efective, cele mai multe cote aprobate și cele mai multe capre negre împușcate sunt la ora actuală în fonduri de vânătoare care se suprapun total sau parțial cu parcurile nationale, rezervatiile naturale și alte arii naturale protejate din masivele montane Retezat, Parâng, Făgăraș și Căpățânii-Lorului-Cozia”, mai susțin autorii propunerii legislative.
Într-un alt proiect, ei propun interzicerea vânătorii pentru ciocârlia de câmp, subliniind că România este printre puținele țări europene în care vânătoarea mai este permisă pentru această specie.
”Deși vânătorii români nu au o tradiție în acest tip de vânătoare și specia nu se consumă la noi în țară, România este una dintre puținele țări în care vânătoarea ciocârliei de câmp (Alauda arvensis) este permisă. În Europa se mai vânează numai în Franța, Italia, Malta, Grecia, Cipru și nordul Spaniei, în restul țărilor vânătoarea fiind interzisă. În afara Europei se mai vânează în nord-vestul Africii. În România este principala țintă a turismului de vânătoare, practicat în special de către vânătorii italieni. Din 1996 și până în 2004, poliția din Ungaria, Bulgaria, Slovenia și Italia au confiscat 180.000 de păsări împușcate, dintre care o treime au fost ciocârlii împușcate de către vânători italieni. Specia este în declin în toată Europa, în timp ce la noi se aprobă cote mari (439.330 pentru sezonul actual și 447.029, 295.874 li 369.847 pentru ultimele 3), fără să existe o metodologie și studii care să arate că se pot împușca peste 400.000 de exemplare fără ca populația europeană să aibă de suferit”, argumentează aleșii USR.
Potrivit acestora, principala problemă care ține de vânarea ciocârliei de câmp (Alauda arvensis) este cauzată de dimensiunea și coloritul foarte asemănătoare cu alte specii de ciocârlii interzise la vânătoare.
”Ea este greu de deosebit și de multe alte specii de paseriforme. Din acest motiv, identificarea corectă și sigură a speciei fără instrumente optice și experiență este foarte dificilă sau imposibilă. Vânătorii nu pot identifica corect specia prin cătarea puștii și acest lucru contravine unui principiu esențial al vânătorii: este interzisă apăsarea trăgaciului fără identificarea țintei. Astfel că acordarea cotelor la această specie este sinonimă cu încurajarea braconajului, ducând la împușearea nediscriminată a nenumărate alte păsări care nu fac parte din speciile admise la vânătoare”, mai arată autorii proiectului.
Acest lucru este susținut și de cazurile de braconaj și transport ilegal de păsări de mici dimensiuni descoperite de autorități, când, de fiecare dată, pe lângă ciocârlii au fost identificate și alte specii de paserifonne vânate, mai arată inițiatorii.
