Războiul din Ucraina și noile ambiții militare germane alimentează dezbaterea privind reintroducerea serviciului militar, dar obstacolele sunt numeroase. Va fi reintrodus serviciul militar în Germania? Războiul din Ucraina și nevoia de a eficientiza armata germană au redeschis o veche dezbatere despre care credeam că a fost îngropată pentru totdeauna. Noul ministru al Apărării, Boris Pistorius, a fost cel care a repus subiectul pe masă, scrie Le Point, citată de Rador.
În urmă cu câteva zile, el a făcut cunoscut că, în opinia sa, desființarea recrutării în 2011 a fost o greșeală. Zidul căzuse de două decenii și posibilitatea unui nou război în Europa era science-fiction. Unită, înconjurată de prieteni, Germania a redus cheltuielile militare și a trimis tinerii recruți înapoi la casele lor. Boris Pistorius își amintește cu nostalgie de această epocă trecută când „un conscris era așezat la masa uneia dintre cele două bucătării germane”. Astăzi, tinerii se pot oferi voluntari pentru un an de serviciu. Potrivit Bundeswehr, doar 9.600 dintre ei și-au oferit serviciile în mod voluntar în 2022.
Ministrul social-democrat nu este singurul din coaliție care menționează vag o posibilă întoarcere a tinerilor în cazarmă. Marie-Agnes Strack-Zimmermann, președintele Comitetului de Apărare al Bundestagului și membru al micului Partid Liberal, citează articolul 12 din Constituție care prevede că, în cazul unei agresiuni militare împotriva Germaniei, toți bărbații de la 18 ani pot fi chemați să se alăture armatei, unităților de control de frontieră sau servicilori civile. „Abolirea serviciului militar, își amintește ea, este valabilă doar în timp de pace. În momente de tensiune sau în cazul în care țara trebuie să-și asigure propria apărare, recrutarea poate fi din nou activată”.
Înfocare pe care Christian Lindner, liderul partidului și ministrul Finanțelor, s-a grăbit să o înfrâneze. „Nici nu se pune problema! Aceasta este o dezbatere fantomă”. Pentru el, toate eforturile trebuie concentrate pe construirea unei armate de înaltă profesionalism. În ceea ce privește tinerii, avem nevoie de ei pe piața muncii care suferă de lipsa forței de muncă calificate în toate ramurile.
Deși ideea de a rechema tinerii germani în armată poate părea logică într-un moment în care Olaf Scholz a decis să modernizeze Bundeswehr, care se confruntă atât cu o lipsă de arme, cât și de efective, implementarea sa costisitoare s-ar confrunta cu mai multe obstacole practice de proporții.
În primul rând, armata nu mai este ce a fost. Eberhard Zorn, inspectorul general al armatelor, s-a pronunțat imediat împotriva reintroducerii serviciului militar. El spune că, astăzi, o armată modernă are nevoie de personal bine pregătit și parțial foarte specializat. Armele sunt acum mult mai sofisticate și trebuie să fie manipulate de soldați care au urmat un antrenament foarte specific.
În al doilea rând: recrutarea ar fi deschisă femeilor, ceea ce ar crește foarte mult numărul de conscriși și ar pune noi probleme logistice. În 2011, Bundeswehr s-a grăbit să vândă cazărmi, terenuri de paradă și alte clădiri. A demontat toată infrastructura necesară pentru efectuarea probelor de aptitudini.
În ultimii ani de recrutare, Bundeswehr a primit și a antrenat 30.000 de conscriși în fiecare an. Dacă s-ar reintroduce astăzi serviciul militar, aproximativ 700.000 de tineri, bărbați… și femei, în vârstă de 18 ani, ar fi vizați. Asigurarea pregătirii lor și cazarea lor ar reprezenta un efort colosal și o cheltuială semnificativă pentru o armată sub echipată, ocupată cu gestionarea penuriei. Desigur, cancelarul Scholz a eliberat un plic de 100 de miliarde de euro pentru modernizarea Bundeswehr. Dar această sumă, pe care nou-numitul ministru al Apărării a considerat-o total insuficientă, este destinată în primul rând achiziției de noi arme și refacerii echipamentelor. Ceea ce rezumă un redactor în aceste cuvinte deloc măgulitoare: „Cu bugetul restrâns de care dispune, Bundeswehr are alte priorități în acest moment decât asigurarea pregătirii recruților de 19 ani moderat motivați”.
