UPDATE În întreaga Elveție, alegătorii au fost chemați de asemenea la urne pentru a se pronunța asupra expansiunii autostrăzilor, precum și asupra puterilor acordate proprietarilor.
După ce numărătoarea voturilor aproape s-a încheiat în 26 de cantoane exceptând cantonul Berna, alegătorii par să fi respins propunerile guvernului la scor strâns, arată Agerpres.
Circa 52% au votat contra proiectelor de extindere a unor tronsoane din autostrada A1, precum și a construcției de noi tuneluri în Saint Gall, Schaffhouse și sub fluviul Rin la Basel.
O alianță de circa 50 de organizații, susținute de partide de stânga și ecologiste, au lansat referendumul împotriva acestor proiecte, considerate prea costisitoare și care ar genera și mai mult trafic, potrivit lor.
Costurile pentru aceste șase proiecte sunt estimate la 4,9 miliarde de franci elvețieni (5,26 de miliarde de euro).
Partidul Verzilor a calificat votul drept o enormă victorie împotriva unei politici de transport depășite, afirmând că banii ar trebui utilizați mai degrabă pentru apărarea climei.
De asemenea, elvețienii par a fi pe punctul de a respinge două proiecte distincte ce vizau să acorde mai multă flexibilitate proprietarilor, unul asupra rezilierii contractelor de închiriere (53%) și altul asupra limitării subînchirierii (51%). Aproape 60% dintre elvețieni sunt chiriași.
Știrea inițială
Locuitorii din orașul elvețian Basel au votat cu o majoritate covârșitoare pentru a aproba o finanțare de aproape 40 de milioane de euro pentru ca orașul să găzduiască show-ul anual de televiziune Eurovision, care promite astfel să se desfășoare cu tot fastul său obișnuit la ediția din 2025, informează agenția de știri AFP.
Rezultatele provizorii ale votului arată că 66,4% dintre alegătorii din acest oraș din nordul Elveției sunt în favoarea utilizării banilor contribuabililor în valoare de 34,96 milioane de franci elvețieni (37,4 milioane de euro) pentru găzduirea spectacolului, arată Agerpres.
Fără finanțarea din partea orașului gazdă, acest eveniment televizat, care înregistrează în fiecare an o audiență globală uriașă, ar fi fost semnificativ redus.
Elveția a câștigat concursul Eurovision 2024, desfășurat în Suedia, prin victoria artistului non-binar Nemo și urmează să găzduiască ediția din 2025 în luna mai în acest oraș situat lângă granițele Elveției cu Franța și Germania. Autoritățile locale speră la încasări imediate de 60 de milioane de franci elvețieni (64,3 milioane de euro).
Însă Uniunea Democrată Federală (UDF), un mic partid care apără „valorile creștine atemporale”, a lansat un referendum pentru a denunța „o adevărată risipă” de bani publici. Partidul, calificat drept ultraconservator de către presa elvețiană, a invocat, de asemenea, argumente de securitate și morale.
În cazul în care contribuția orașului ar fi fost respinsă, evenimentul planificat pentru zece zile ar fi fost redus la „un mare show TV sâmbătă seara”, fără niciun eveniment public care să fie organizat în afara scenei principale, a avertizat directorul departamentului de comunicare al Eurovision 2025, Edi Estermann, pentru AFP.
„Suntem un oraș al artei, al artelor plastice, dar și al muzicii. Acest lucru este întotdeauna foarte important pentru orașul nostru”, a pledat Andrea Strahm, avocată și membră a Parlamentului din Basel, intervievată de AFP.
Autostrăzi
În toată Elveția, alegătorii trebuie să decidă, de asemenea, dacă doresc să aprobe sau să respingă proiectul de extindere a autostrăzilor din țară, precum și să se pronunțe asupra competențelor acordate proprietarilor de locuințe, iar primele indicii ale votului de duminică arată că rezultatul va fi probabil unul foarte strâns.
Guvernul și Parlamentul intenționează să elimine blocajele de pe șase tronsoane de autostradă, în contextul în care traficul pe drumurile naționale a crescut de peste două ori începând din 1990.
O alianță de aproximativ 50 de organizații, susținută de partide de stânga și de mediu, a lansat un referendum împotriva proiectelor, pe care le consideră prea scumpe și care vor genera și mai mult trafic rutier.
Guvernul a promis măsuri pentru a compensa daunele aduse naturii, cum ar fi reîmpădurirea zonelor defrișate și crearea de iazuri pentru amfibieni.
Costurile proiectelor – lărgirea unor porțiuni de autostradă, construirea „Tunelului Rinului” la Basel și a unor noi tuneluri la Schaffhausen și St. Gallen – sunt estimate la 4,9 miliarde de franci elvețieni (5,26 miliarde de euro).
„Toate aceste miliarde nu vor putea fi investite în alte soluții, în alte mijloace de transport mai ecologice și mai eficiente”, a declarat activista Angela Zimmermann, membră a asociației Actif-trafic.
Legea chiriilor
Elvețienii – dintre care aproape 60% sunt chiriași – votează, de asemenea, pentru două propuneri separate menite să le ofere proprietarilor de locuințe mai multă flexibilitate pentru a rezilia un contract de închiriere și a limita subînchirierea.
Noile reguli redactate de Parlament au ca scop prevenirea abuzurilor în ceea ce privește practica subînchirierilor, frecvent întâlnită în Elveția. Rezultatul votului pare incert, deoarece concluziile sondajelor sunt împărțite.
În schimb, ele arată o respingere a reglementării care îi autorizează pe proprietari să rezilieze contractele de închiriere ale chiriașilor din motive personale, chiar și atunci când nu există o nevoie urgentă de a face acest lucru.
O importantă asociație de locatari (Asloca) a lansat un dublu referendum împotriva acestor „atacuri directe la adresa mecanismelor slabe de protecție a chiriașilor din dreptul locativ”.
Asloca „se opune cu fermitate acestui atac al lobby-ului imobiliar, care are drept scop alungarea chiriașilor pentru a putea reînchiria locuințele la un preț mai mare. Prin facilitarea rezilierii contractelor de închiriere, chiriile vor crește vertiginos, deoarece de fiecare dată când se schimbă chiriașii, locatorul poate majora chiria”, susțin reprezentanții acestei asociații.
