Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a efctuat o analiză a situației orașelor sub 25.000 de locuitori din teritoriile non-metropolitane, din care reiese că: ”În ultimii 20 de ani, România a cunoscut o puternică dezvoltare economică, reușind să reducă semnificativ diferențele de dezvoltare față de statele europene (PIB-ul României a crescut de la 30% din media UE în 2007 la aproape 70% în prezent).
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Dar nu toți locuitorii României au perceput această dezvoltare, aspect care a condus la tensiunile sociale și politice din ultima perioadă”.
Potrivit sursei citate, teritoriul național se caracterizează printr-o dezvoltare asimetrică, cauzată de factori geografici, culturali, sociali și politici. Cea mai mare parte a economiei și populației României sunt concentrate în reședințele de județ și teritoriul metropolitan al acestora. În antiteză, teritoriile non-metropolitane se confruntă cu provocări majore economice și sociale, aspecte materializate prin declinul demografic.
Conform analizelor efectuate la nivelul MDLPA, una dintre principalele cauze ale acestor probleme este generată de incapacitatea orașelor mici, sub 25.000 de locuitori, din aceste teritorii non-metropolitane de a oferi oportunități economice pentru populația lor și pentru populația din zona adiacentă.
După cum se poate observa în Anexa de mai jos, orașele mici din teritoriile non-metropolitane, în număr de 138 la nivel național (restul de 78 sunt localizate în teritoriile metropolitane ale municipiilor), reprezintă zona urbană care se confruntă cu cele mai mari dificultăți de ordin social și economic.
Acestea înregistrează un declin demografic mai accentuat decât în zonele rurale, aspect cauzat în special de migrarea forței de muncă (de regulă populația tânără) în orașele mari sau în alte țări. Acest fenomen este cauzat de lipsa oportunităților economice din orașele mici și de lipsa locurilor de muncă.
Orașele mici au importante probleme privind ponderea șomerilor înregistrați, numărul întreprinderilor active, cifra de afaceri per capita, cu diferențe semnificative față de orașele reședință de județ.
Declinul demografic este dublat de îmbătrânirea demografică din aceste localități, astfel că MDLPA a inițiat un demers de reformă administrativă pentru a stabili rangul și statutul localităților în raport cu contextul socio-economic actual, dar chiar dacă pragul pentru oraș este propus la 7.000 de locuitori, din cele 138 de orașe din teritoriile non-metropolitane un număr de 62 nu ar îndeplini criteriul de populație.
Finanțarea orașelor mici din fonduri europene
În perioada de programare 2007-2013, orașele sub 10.000 de locuitori nu au fost eligibile la finanțare din Programul Operațional Regional, principalul instrument de susținere a dezvoltării urbane cu finanțare europeană.
În perioada 2014-2020, a fost dezvoltată o axă de finanțare dedicată orașelor mici și mijlocii abia din anul 2018 - Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii.
În prezent, orașele mici și mijlocii au acces la finanțări europene, în special prin cele 8 Programe Regionale, precum și din alte programe gestionate la nivelul MIPE.
Ministerul Dezvoltării arată însă că finanțările au fost fragmentate și nu au urmat o politică de la nivel național care să vizeze coeziunea teritorială, iar orașele mici au fost în competiție de atragere de fonduri cu orașe mai mari, care au avut o capacitate tehnică mai mare, fiind astfel într-o competiție inegală.
Singura abordare dedicată exclusiv orașelor a fost finanțarea asigurată prin Componenta 10 din PNRR, gestionată de către MDLPA și finanțarea din cadrul Programului Național pentru Infrastructură Anghel Saligny, de la bugetul de stat.
În consecință, Ministerul Dezvoltării propune Guvernului analizarea oportunității de a dezvolta un program de investiții dedicat redresării economice a orașelor mici din zonele non-metropolitane care să fie corelat cu politicile de coeziune teritoriale dezvoltate de minister.
”Prin alocarea de resurse adecvate, poate fi susținută crearea de locuri de muncă, poate fi atenuat declinul demografic al comunităților locale și pot fi revitalizate nu doar orașele mici, ci și zonele lor învecinate, contribuind astfel, în sens mai larg, la limitarea disparităților teritoriale și la creșterea coeziunii teritoriale, susține ministerul.
Guvern a decis înființarea unui grup de lucru format din Ministrele Dezvoltării, Finanțelor, Transporturilor, Investițiilor și Proiectelor Europene ”pentru găsirea unor soluții de revitalizare a acestor comunități”, urmând să vină cu eventuale propuneri de acte normative.
