Așa cum se anticipase, miniștrii Justiției și cei Afacerilor Interne ai țărilor din UE (Consiliul JAI), reuniți astăzi la Bruxelles, nu au dat undă verde primirii Bulgariei și României în spațiul Schengen.
Cel care a anunțat mai întâi noul eșec a fost ministrul de Interne al Bulgariei, Kalin Stoianov, care a spus că cele două țări sunt în continuare tratate “la pachet”, în special în fața opoziției Austriei și Olandei. Kalin Stoianov, proaspăt în postul de ministru de interne, s-a declarat însă “optimist” și a spus că a avut contacte cu Cătălin Predoiu pentru o strategie comună, arată G4Media.
Ba chiar s-a aflat, în culise, că unii oficiali au fost iritați de faptul că cererea Bulgariei și României s-a aflat pe ordinea de zi, mai ales că unul dintre oponenții principali ai primirii României în Schengen, Olanda, nu are încă un guvern funcțional, după ce partidul de extremă dreaptă a lui Geert Wilder a obținut cele mai multe locuri la ultimele alegeri parlamentare.
Parlamentul European ceruse deja încă din decembrie 2018 ca România și Bulgaria să fie cooptate în spațiul Schengen, urmat de Comisia Europeană în noiembrie 2022. Sigur, nu toată lumea în Parlament este de acord, iar Comisia UE nu a făcut decât o recomandare, Comisia fiind în realitate executivul Uniunii. Decizia finală nu îi aparține, așadar, Comisiei, iar Parlamentul UE a făcut la rândul lui doar o recomandare.
Decizia finală le aparține capitalelor țărilor membre ale zonei Schengen, din care fac parte 22 de țări ale UE, dar și Norvegia, Elveția, Islanda și Liechtenstein.
Promisiunile sunt vechi. Tot în decembrie 2018, simultan cu recomandarea Parlamentului European, președintele de atunci al Comisiei UE, Jean-Claude Juncker, i-a făcut aceeași promisiune Vioricăi Dăncilă, șefa guvernului român la vremea respective.
În afară de Austria, principalul adversar al primirii României rămâne Olanda. În noiembrie 2022 deja, parlamentul olandez a adoptat o rezoluție prin care cerea guvernul premierului Mark Rutte să opună un veto primirii în Schengen a Bulgariei și României, până când vor fi efectuate verificări suplimentare — evidențiind prevalența continuă a corupției și a criminalității organizate în cele două țări.
