Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, în această seară, că, din martie anul viitor, românii vor beneficia de avantajele spațiului Schengen pe cale aeriană și maritimă. Vezi mai jos și anunțul ministerului de resort.
“După 13 ani, în sfârșit România va intra în Schengen! Avem acord politic în această privință!
Din martie anul viitor, românii vor beneficia de avantajele spațiului Schengen pe cale aeriană și maritimă. Implicit, Portul Constanța își va crește exponențial importanța. De asemenea, sunt convins că în 2024 vom închide negocierile și pentru frontiera terestră”, a transmis șeful Guvernului de la București.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
“La acest proiect național s-a muncit extrem de mult. Le mulțumesc tuturor celor implicați și în mod special colegilor mei din acest Guvern care au continuat demersurile chiar dacă anul trecut ușa Schengen părea complet închisă!”, a adăugat premierul.
Ministerul Afacerilor Interne comunică:
În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omologe din Austria și Bulgaria privind extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria și aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România și Bulgaria la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie 2024, precum și discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere și aplicarea Acordului Dublin.
În consecință, pe parcursul zilelor de 26 și 27 decembrie au avut loc discuții pe canale diplomatice, între ministerele de Interne, ministerele de Externe, inclusiv la nivelul misiunilor diplomatice acreditate la UE, asupra proiectului de decizie a Consiliului care să încorporeze juridic respectivul acord politic. Aceste discuții vor continua mâine, 28 decembrie 2023.
Materializarea acordului politic într-o decizie presupune acordul tuturor Statelor Membre UE, demers procedural care se va continua și mâine, 28 decembrie 2023.
Ministerul Afacerilor Interne mulțumește Președintelui României, Primului Ministru și Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv Misiunii Permanente de la Bruxelles, pentru suportul acordat pe parcursul negocierilor desfășurate în ultimele 5 luni.
De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne mulțumește Comisiei Europene și Președinției spaniole, precum și MAI Austria și MAI Bulgaria pentru discuțiile constructive care au degajat acordul politic din 23 decembrie pentru accesul României și Bulgariei în Spațiul Schengen.
Ministerul Afacerilor Interne va rămâne deplin angajat alături de Președintele României, Primul – Ministru și Ministerul Afacerilor Externe în continuarea eforturilor diplomatice până la materializarea procesului printr-o decizie.
Anterior era relatat că România ar putea afla până la Crăciun calendarul aderării la spațiul Schengen.
Surse oficiale aratau că, după o discuție pe care șeful statului a avut-o cu cancelarul austriac Karl Nehamer, oficialii de la Viena nu se vor mai opune primirii României în spațiul de liberă circulație.
Cel mai probabil, în luna martie vom fi în Schengen cu frontierele navale și cu cele aeriene, iar în octombrie cu cele terestre, era relatat.
Negocieri au fost purtate și cu politicienii de la Sofia, astfel încât bulgarii să accepte aderarea în etape a țării lor, mai ales că nu mai întâmpină opoziția Olandei.
Informațiile vin după ce austriecii au transmis că România poate intra în Schengen pentru început doar cu frontierele aeriene și doar după îndeplinirea unor condiții foarte clare.
În schimbul intrării libere în rândul țărilor membre Schengen prin transportul aerian, Austria a cerut o protecție mai strictă a frontierelor externe terestre ale Uniunii Europene.
L a rândul său, loi, 14 decembrie, președintele Klaus Iohannis a afirmat, că tema aderării României la Spațiul Schengen "rămâne complicată" și că în acest dosar "mai e mult de negociat".
Ministrul austriac de interne Gerhard Karner a anunțat anterior în premieră că Viena este dispusă să relaxeze veto-ul austriac la Schengen în cazul României și Bulgariei, astfel încât cele două țări să intre mai întâi cu aeroporturile.
În schimbul unei relaxări a „Air Schengen” , adică a intrării libere prin intermediul transportului aerian, Karner solicită o protecție mai strictă a frontierelor externe și terestre, precum și readmisia solicitanților de azil care vin în Austria prin România și Bulgaria, arată G4Media.ro.
Acum, ministrul de Interne a pasat mingea la Comisia Europeană pentru a lua măsurile cerute de Austria: „Acum este rândul Comisiei”.
El și-a înaintat deja cererile Comisiei Europene; mai exact, vrea „triplarea numărului de polițiști de frontieră și modernizarea tehnică” a pazei de frontieră, în special la granițele bulgaro-turce și româno-sârbe. Numai atunci ar fi de acord cu ridicarea limitelor privind traficul aerian.
„Avem nevoie de progrese în domeniul protecției frontierelor externe ale UE”, a spus Karner.
Odată cu relaxarea avută în vedere acum, frontierele terestre și-ar păstra statutul actual.
În interviul pentru „Ö1”, ministrul de interne a explicat, de asemenea, că solicitanții de azil din Afganistan și Siria, în special, ar trebui să fie transferați în România și Bulgaria „cu autobuzul, cu trenul, sub orice formă”. Karner a justificat cererea de control permanent la frontierele terestre prin „problema traficanților de migranți”. Din cele puțin peste 50.000 de cereri de azil în Austria, doar puțin sub 150 de migranți au trecut prin aeroporturi, a explicat ministrul de interne.
Karner se va deplasa astăzi în Slovenia pentru a discuta despre viitorul Schengen în cadrul unei reuniuni cu miniștrii de interne din cadrul așa-numitului „Forum Salzburg” .
La 8 decembrie anul trecut, Austria a blocat extinderea Schengen pentru România și Bulgaria, justificând acest lucru prin numărul mare de solicitanți de azil, argument respins de cele două țări. Și Olanda s-a opus aderării Bulgariei la Schengen.
Pe lângă Austria, Bulgaria și România, printre membrii Forumului de la Salzburg se numără și Croația, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia și Slovenia. Statele din Balcanii de Vest și Republica Moldova sunt, de asemenea, reprezentate.
