Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act de o cerere formulată de Traian Băsescu, prin care fostul președinte îi anunță pe judecători că renunță să conteste, printr-o cale extraordinară de atac, decizia instanței prin care a fost declarat colaborator al fostei securități comuniste.
"Ia act de cererea formulată de revizuentul Băsescu Traian privind renunțarea la judecata cererii de revizuire formulată împotriva deciziei nr. 1736 din 23 martie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr.3160/2/2019", se arată în hotărârea instanței supreme, conform Agerpres. Decizia este definitivă, scrie Hotnews.ro.
În luna octombrie, Traian Băsescu formulase o cerere identică și la Curtea de Apel București.
Prin cele două cereri de revizuire, Traian Băsescu a încercat să obțină anularea hotărârii prin care a fost declarat colaborator al securității comuniste.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac prin intermediul căreia, „pe baza unor fapte, împrejurări sau probe descoperite după ce judecata a avut loc, se urmărește retractarea unei hotărâri judecătorești civile definitive sau irevocabile și efectuarea unei noi judecăți”.
În 23 martie, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis definitiv că fostul președinte Traian Băsescu a fost colaborator al Securității ca poliție politică, dând declarații sub numele conspirativ „Petrov”.
Potrivit CNSAS, fostul președinte Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menținerea în țară a unui coleg de la Marină. Din documentele depuse în instanță de către CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofițer de legătură desemnat de fosta securitate, cu gradul de locotenent-colonel, și că ar fi dat două note informative olografe.
Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenția de a pleca în străinătate și relații cu cetățeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.
„Analizând informațiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viață privată (art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice) și dreptul la liberă circulație (art. 12 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice”, arăta CNSAS.
Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu față de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave românești care plecau în afara granițelor țării.
Cum s-a apărat Traian Băsescu
În timpul procesului de la Curtea de Apel București, Traian Băsescu a negat că ar fi fost colaborator al fostei securități. „Avem puncte de vedere total diferite, eu și CNSAS. Ne va împăca un al treilea, judecătorul”, a spus, atunci, Băsescu.
Traian Băsescu a susținut în sala de judecată că nu a semnat niciun angajament cu fosta securitate și că nu a știut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ, subliniind că rapoartele sale erau semnate „căpitan Traian Băsescu”.
- „Nu am știut că mi s-a dat un nume conspirativ.
- Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus și un nume conspirativ. (...) Nu am știut că Contrainformațiile militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naționale.
- Niciodată n-am știut că mi s-a dat un nume conspirativ. Abia când mi s-au dat cele două note, colonelul Tudor mi-a zis: Semnează Petrov. Niciodată nu mi s-a dat un nume conspirativ.
- Eu nu am știut că contrainformațiile militare reprezintă Securitatea.
- Eu abia dupa Revoluție am aflat de legatura contrainformațiilor militare. Am crezut că este un serviciu subordonat comandamentului forțelor navale, asa scrie și pe frontispiciu. Rapoartele mele au fost depuse la companie nu la Securitate și sunt semnate „Căpitan Traian Băsescu”.
- Dacă eram colaborator, trebuiau semnate tot cu Petrov”, a spus Băsescu în fața instanței.
El a susținut că studenții de la Secția civilă a Institutului de Marină nu aveau interdicția de a lua legătura cu cetățeni străini, de a avea relații cu aceștia în afara cadrului profesional. Acesta a amintit că vara, ca studenți, mergeau la Mamaia, unde se întâlneau cu tineri din Cehoslovacia.
Lăsat fără vila de protocol și fără pază, după decizia de colaborare cu Securitatea
Conform Legii 406/2001, persoanele care au avut calitatea de șef al statului român beneficiază pe durata vieții de următoarele drepturi:
- a) folosință gratuită a unei locuințe de protocol, cu destinația de reședință, care cuprinde și un spațiu cu destinația de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier și un post de secretar;
- b) o indemnizație lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizația acordată Președintelui României în exercițiu;
- c) pază și protecție, precum și folosință gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecție și Pază.
Potrivit modificărilor aduse în 2021 legii privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, o decizie definitivă de colaborare cu fosta securitate atrage pierderea tuturor acestor drepturi acordate pentru restul vieții.
Astfel, după decizia instanței Băsescu a primit ordin de evacuare din vila aflată în strada Gogol nr. 2 din Sectorul 1 în care locuia. De asemenea, el a rămas și fără pază.
