Alimentația occidentală duce o lipsă serioasă de fibre, iar acest lucru ar putea schimba în mod fundamental modul în care intestinele noastre digeră materia vegetală.
Chiar dacă fructele și legumele reprezintă o parte esențială a dietei umane, oamenii de știință abia încep să înțeleagă modul în care corpul nostru descompune cel mai abundent compus organic de pe Pământ: celuloza, materialul dur care căptușește pereții celulari ai plantelor și care se regăsește sub formă de fibre alimentare în fructe și legume.
Acum, un nou studiu realizat de o echipă internațională de cercetători a descoperit bacterii necunoscute până acum, ascunse în intestinul uman șo capabile să descompună celuloza, relatează News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Timp de decenii, s-a presupus că celuloza nu poate fi descompusă de organismul uman așa cum se întâmplă în intestinele vacilor, cailor, oilor sau ale altor mamifere rumegătoare.
Abia în 2003 oamenii de știință au descoperit bacterii din intestinul uman care ar putea digera până la urmă aceste fibre.
Studiul recent s-a bazat pe genele aceleiași bacterii și a căutat să identifice altele asemănătoare.
Analiza exhaustivă a folosit mostre de fecale pentru a testa microbiomul intestinal al oamenilor din diferite epoci și regiuni.
Descoperirile sugerează că avem mai multe în comun cu animalele de fermă decât am crezut cândva.
Se pare că intestinele noastre posedă mai multe specii de bacterii mâncătoare de celuloză care ne-au scăpat până acum din vedere.
O specie este puternic asociată cu mamiferele ungulate (copitate) care mestecă, alta cu primatele și alta cu oamenii.
Toate trei aparțin genului Ruminococcus – despre care se știe că are deja reprezentanți în intestinele umane sănătoase (și nesănătoase) – și posedă gene implicate în digestia celulozei.
În probele fecale de la vânători-culegători, populații rurale și oameni antici care au trăit între 1.000 și 2.000 de ani în urmă, cele trei tipuri de bacterii erau abundente.
Cu toate acestea, la populațiile din societățile moderne, industrializate, aceleași bacterii intestinale erau „rare în mod vizibil”.
„Aceste constatări implică, în mod colectiv, un declin al acestor specii în intestinul uman, probabil influențat de trecerea la un stil de viață occidentalizat”, scriu autorii studiului, conduși de specialistul în microbiologie, Sarah Moraïs, de la Universitatea Ben-Gurion, din Israel.
Este posibil, explică cercetătorii, ca, dacă bacteriile Ruminococcus sunt private de fibre vegetale, numărul lor în intestin să scadă.
Temerea este că aceste specii lipsă contribuie cumva la sănătatea metabolică precară în rândul oamenilor moderni și urbanizați.
Această posibilitate trebuie încă investigată, dar autorii studiului actual consideră că „ar putea exista un potențial pentru reintroducerea sau îmbogățirea intenționată a acestor specii în intestinul uman” prin suplimente alimentare sau probiotice specializate.
În prezent, unele studii sugerează că actualele recomandări privind consumul de fibre sunt prea scăzute în societățile industrializate și că, drept urmare, sănătatea umană ar putea avea de suferit.
Cercetările inițiale arată că suplimentele de celuloză, ca și fibrele vegetale, pot avea ca rezultat beneficii multiple și variate pentru sănătate, inclusiv modificări ale microbiomului intestinal, ale răspunsurilor imunitare și ale expresiei genice.
Însă, în ansamblu, această cale de cercetare este „mai degrabă neexplorată”. În timp ce asocierile par promițătoare, mecanismele care stau la baza acestora sunt în mare parte un mister.
Studiul actual este un important pas înainte, deoarece scoate la lumină bacterii intestinale necunoscute anterior, care pot fi jucători importanți în sănătatea intestinului uman din punct de vedere evolutiv.
Analiza „sugerează cu tărie” că tulpina de bacterii Ruminococcus asociată cu omul a fost transferată inițial la noi din intestinul rumegătoarelor, posibil în timpul domesticirii.
Prin urmare, este posibil ca traiul cu animalele să ne fi îmbunătățit capacitatea de a digera plantele. De când s-au instalat în intestinele noastre, aceste bacterii Ruminococcus s-au adaptat corpului uman.
În comparație cu speciile de Ruminococcus din intestinele altor mamifere și primate non-umane, cele din organismul uman par să se fi adaptat la noul lor ecosistem și să fi achiziționat gene de la bacteriile intestinale învecinate.
După mii de ani, însă, această reușită de „colonizare” ar putea fi amenințată. În unele părți ale lumii, este posibil ca intestinul uman să nu mai ofere un cămin adecvat pentru aceste bacterii.
Ce efecte are acest lucru asupra sănătății noastre nu este cunoscut în prezent.
Studiul a fost publicat recent în revista Science.
