Oficialii americani încearcă să deschidă trei noi baze în sudul teritoriului, o parte semi-autonomă a Danemarcei, în timp ce lucrează pentru a rezolva o criză diplomatică declanșată de președintele Donald Trump atunci când a amenințat că va ocupa Groenlanda cu forța.
Trump a declarat în ianuarie că SUA ar trebui să „dețină” Groenlanda pentru a împiedica Rusia sau China să o preia. El a spus că acest lucru s-ar putea întâmpla „pe calea ușoară” sau „pe calea grea”, scrie News.ro.
Casa Albă a confirmat că administrația este angajată în discuții la nivel înalt cu Groenlanda și Danemarca, dar a refuzat să comenteze detaliile negocierilor. Un oficial al Casei Albe a declarat pentru BBC că administrația este foarte optimistă că discuțiile se îndreaptă în direcția corectă.
Danemarca și-a exprimat anterior disponibilitatea de a discuta despre baze militare americane suplimentare în Groenlanda, iar Ministerul său de Externe a confirmat că au loc discuții cu SUA. „Există o cale diplomatică în curs cu Statele Unite. Ministerul Afacerilor Externe nu va intra în detalii suplimentare în acest moment”, a declarat un purtător de cuvânt.
NICIO VORBĂ DESPRE ANEXAREA GROENLANDEI
Oficialii americani au propus un aranjament în care cele trei noi baze militare să fie desemnate oficial ca teritoriu suveran al SUA, potrivit unei surse care are cunoștință despre negocieri.
Bazele ar urma să fie amplasate în sudul Groenlandei și s-ar concentra în principal pe supravegherea potențialelor activități maritime rusești și chineze într-o zonă a Atlanticului de Nord situată între Groenlanda, Islanda și Regatul Unit, cunoscută sub numele de GIUK Gap, au declarat oficialii care au vorbit cu BBC.
Cele două părți nu au convenit încă oficial asupra a nimic, iar numărul final al bazelor s-ar putea modifica, au spus sursele.
Una dintre noile baze ar urma să fie amplasată probabil în Narsarsuaq, pe locul unei foste baze militare americane care găzduia un mic aeroport.
Orice alte baze militare noi ar urma să fie amplasate, de asemenea, pe terenuri din Groenlanda care dispun de infrastructură existentă, precum aerodromuri sau porturi, care ar putea fi modernizate la un cost mai mic decât construirea de noi facilități, au spus analiștii.
Oficialii americani nu au ridicat în timpul discuțiilor posibilitatea de a prelua cumva controlul asupra Groenlandei, lucru pe care Danemarca și NATO l-au respins public. În ciuda amenințărilor lui Trump, țările au lucrat activ în ultimele luni pentru a ajunge la un acord.
Discuțiile s-au limitat la un mic grup de lucru format din oficiali de la Washington, care au făcut progrese în negocieri, departe de lumina reflectoarelor, în timp ce administrația a fost absorbită de războiul din Iran.
Generalul Gregory Guillot, șeful Comandamentului Nord al SUA, a oferit o imagine de ansamblu a negocierilor în timpul audierii sale din martie în fața Congresului. El a spus că SUA doresc să deschidă noi baze, dar sursele apropiate discuțiilor au descris noi detalii, care conturează o imagine a unor întâlniri regulate la nivel înalt care au avansat în ultimele luni.
FIGURA DIN UMBRĂ A NEGOCIERILOR
Efortul diplomatic delicat este condus de Michael Needham, un funcționar de rang înalt al Departamentului de Stat, care a fost însărcinat să elaboreze un acord care să-l satisfacă pe Trump, respectând în același timp limitele impuse de Danemarca în ceea ce privește protejarea granițelor sale. „Needham conduce operațiunile” privind Groenlanda, a declarat un diplomat de rang înalt care are cunoștințe despre discuții. În culise, a spus persoana respectivă, administrația „abordează problema într-un mod foarte profesionist”.
Echipele s-au întâlnit de cel puțin cinci ori de la jumătatea lunii ianuarie. Needham este de obicei însoțit de unul sau doi oficiali americani din Departamentul de Stat sau din Consiliul Național de Securitate, au declarat mai multe surse. Printre omologii săi din sală se numără Jesper Møller Sørensen, ambasadorul Danemarcei în SUA, și Jacob Isbosethsen, cel mai înalt diplomat groenlandez de la Washington.
Trimisul special al lui Trump în Groenlanda, guvernatorul republican al statului Louisiana, Jeff Landry, nu a participat la negocieri și este în mare parte absent din procesul diplomatic, au declarat trei surse. „El trebuia să fie mai degrabă un susținător entuziast al ideii că am putea pur și simplu să ne arătăm forța și să preluăm Groenlanda ca pe un activ de securitate”, a spus un aliat apropiat al lui Landry, care a cerut să nu fie numit. Landry „nu a participat niciodată la vreuna dintre discuțiile propriu-zise”, a spus sursa.
Biroul lui Landry nu a răspuns la solicitarea de comentarii.
DIPLOMAȚIA, O CALE MAI UȘOARĂ
În prezent, SUA au o singură bază militară în Groenlanda, față de aproximativ 17 facilități militare în perioada de vârf a Războiului Rece. Baza spațială Pituffik este situată în nord-vestul Groenlandei – aceasta monitorizează rachetele pentru NORAD, dar nu este configurată pentru a efectua supraveghere maritimă.
Unii oficiali actuali și foști, precum și experți în securitatea arctică, au declarat pentru BBC că Washingtonul și-ar fi putut promova interesele în Groenlanda fără a amenința un aliat NATO în termeni atât de duri. „De ce să ameninți un aliat cu o operațiune militară sau o invazie când ceea ce vrei este ceva ce ar putea fi negociat destul de ușor?”, a arătat un fost înalt oficial al apărării din SUA.
Alții au lăudat cooperarea dintre SUA și Danemarca. „Oriunde SUA și aliații noștri lasă un vid, acel vid este adesea umplut de China și Rusia”, a declarat pentru BBC generalul în rezervă Glen VanHerck, șeful Comandamentului Nord și al Comandamentului de Apărare Aerospatială al Americii de Nord (NORAD) între 2020 și 2024.
În spatele ușilor închise, negociatorii au încercat să ajungă la un compromis în cadrul unui acord de securitate existent de zeci de ani între SUA și Danemarca. Pactul din 1951 acordă SUA o marjă largă de manevră pentru a-și extinde operațiunile militare în Groenlanda. Guvernul danez trebuie să aprobe orice extindere militară a SUA pe teritoriul respectiv, dar Danemarca a susținut de-a lungul timpului operațiunile militare americane și nu a respins niciodată o cerere a SUA de a-și extinde prezența, au afirmat experții în securitate arctică.
Reprezentanții guvernului groenlandez la Washington au refuzat să comenteze. Departamentul de Stat al SUA a refuzat, de asemenea, să comenteze.
Trump și-a exprimat interesul ca SUA să obțină un acces mai mare în Groenlanda în timpul primului său mandat de președinte. Însă interesul său reînnoit la începutul acestui an a declanșat o criză diplomatică ce a scos în evidență tensiunile dintre NATO și administrația Trump.
