Comisia Europeană va propune o revizuire a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii. Acestea obligă centralele electrice, fabricile, companiile aeriene și firmele de transport maritim să plătească pentru emisiile lor de CO₂.
Într-o declarație transmisă acum Comisiei, cele 10 țări au afirmat că aceasta ar trebui să folosească revizuirea pentru a regândi și noul preț al emisiilor de CO₂, cunoscut sub denumirea ETS2, pe care UE intenționează să îl aplice combustibililor utilizați pentru încălzire și transport începând din 2028.
Declarația a fost semnată de Italia, Polonia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, România și Slovacia, care au cerut totodată modificări ale actualei piețe a carbonului.
„Cetățenii europeni nu ar trebui să fie nevoiți să suporte noi taxe climatice în actualele circumstanțe economice și geopolitice. Prin urmare, ETS2 ar trebui abordat direct în cadrul revizuirii și reevaluat cu atenție”, se afirmă în declarație.
Printre altele, țările semnatare au solicitat ca UE să acorde industriei mai multe certificate gratuite de emisii de CO₂, fără condiții extinse. Comisia a indicat că dorește să ofere certificate gratuite suplimentare doar companiilor care acceptă să investească în decarbonizare în Europa.
Ce argumentează țările
Confruntată cu opoziția guvernelor îngrijorate că noua taxă pe carbon aplicată combustibililor va majora prețurile pentru consumatori, Bruxelles-ul a amânat deja introducerea acesteia cu un an.
Susținătorii măsurii afirmă că aceasta este esențială pentru accelerarea tranziției către automobile și sisteme de încălzire a locuințelor mai puțin poluante și că veniturile obținute din taxa pe emisiile de CO₂ vor fi reinvestite pentru a ajuta populația să adopte tehnologii curate, reducând astfel povara asupra consumatorilor.
Comisia a declarat că nu dorește să modifice în continuare mecanismul înainte ca acesta să intre în vigoare, pentru a le oferi companiilor timp să se pregătească.
Totuși, atunci când guvernele naționale și eurodeputații vor negocia și aproba modificările aduse pieței carbonului, ei ar putea introduce propriile amendamente, inclusiv privind taxa ETS2.
Cele 10 țări semnatare ale declarației dispun de suficiente voturi în sistemul decizional al UE pentru a bloca amendamentele cărora li se opun.
Sistemul ETS2 ar fi trebuit inițial să fie aplicat din 2027, însă termenul a fost amânat pentru 2028, în urma negocierilor purtate la nivelul miniștrilor Mediului din statele membre ale Uniunii Europene.
După cum a relatat Profit.ro, hotărârea de guvern privind modificarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) stipulează, pe de o parte, că, începând cu data de 1 ianuarie 2028, entitățile obligate să achiziționeze astfel de certificate au obligația de a o face până cel târziu la data de 31 mai a fiecărui an.
Același act normativ prevede însă, prin excepție, că termenul-limită inițial de achiziție se amână până la data de 31 mai 2031.
″Am reușit, prin negocierile cu Comisia Europeană, să amânăm până în 2028 aplicarea ETS2. Legea care a fost transpusă are ca termen prevăzut, într-adevăr, 2031. Acesta a fost amendamentul venit de la Ministerul Energiei, dar eu sunt convinsă că acest amendament va mai fi rediscutat.
Pentru că, în urma discuțiilor cu Comisia Europeană, un lucru a fost foarte clar: am reușit să amânăm aplicarea ETS2 pentru încă un an de zile, dar trebui să folosim acest timp tocmai pentru a fi pregătiți, pentru că nu o să mai fie amânări peste amânări în anii următori, și așteptarea rezonabilă, și de la nivel european, și de la nivelul statelor care ne-au susținut în amânarea acestei aplicări de legislație, este ca noi să ne folosim la maxim de anul suplimentar, pentru a fi pregătiți de implementarea ei din 2028″, a spus Diana Buzoianu, răspunzând unei întrebări.
Ministra Mediului a arătat că domeniul protecției mediului se leagă foarte mult de viziunea de viitor și de investițiile care trebuie făcute în energie.
″Avem niște direcții strategice care trebuie să țină cont de schimbările climatice care urmează să se întâmple în România. În același timp, da, siguranța energetică este o prioritate națională. Între aceste două paliere trebuie întotdeauna să găsim echilibru. Pentru ca oamenii să ajungă să plătească și niște prețuri corecte la energie, dar, în același timp, să avem siguranță și pentru comunitățile în care se fac investiții în energie″, a punctat Diana Buzoianu.
Există mai multe estimări din partea specialiștilor despre cu cât se vor scumpi gazele și carburanții auto ca urmare a noii taxe CO2 a UE, după cum a relatat Profit.ro. Estimările depind de prețul certificatelor CO2.
Autoritățile de la București negociază încă din vară cu Comisia Europeană viitorul așa-numit Plan Național Social pentru Climă (PNSC), cu măsuri pentru sprijinirea persoanelor și firmelor vulnerabile la viitoarele scumpiri ale carburanților auto, precum și ale gazelor naturale și altor combustibili fosili utilizați la încălzirea locuințelor, determinate de introducerea taxării emisiilor de carbon din sectoarele clădirilor și transporturilor, prin intermediul certificatelor CO2 tranzacționabile.
De aceste negocieri depinde depinde accesarea unor fonduri UE nerambursabile de minimum 5,05 miliarde euro și de maximum 6,01 miliarde euro, din Fondul social pentru climă, destinate protejării gospodăriilor și microîntreprinderilor vulnerabile, precum și a utilizatorilor de transport vulnerabili la efectele comercializării noilor certificate de emisii de gaze cu efect de seră pentru clădiri și transportul rutier.
Miniștrii europeni ai Mediului au mai convenit recent un nou obiectiv de reducere a emisiilor UE, de 66,25% - 72,5% sub nivelurile din 1990, până în 2035. Acesta nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, dar stabilește direcția politicii climatice a UE pentru următorii cinci ani.
Miniștrii au adoptat, de asemenea, un obiectiv obligatoriu din punct de vedere juridic, de reducere a emisiilor cu 85% până în 2040, sub procentul avut în vedere inițial, de 90%. Ungaria, Slovacia și Polonia nu au susținut obiectivul pentru 2040, în timp ce Bulgaria și Belgia s-au abținut. Restul țărilor UE, inclusiv România, au votat ″pentru″.
Acordul prevede ca o altă reducere de 5% să fie realizată prin externalizare, constând în achiziționarea de credite internaționale de carbon, iar încă 5% ar putea fi externalizat de guvernele naționale.
În plus, a fost convenită o clauză amplă de revizuire, care permite UE să își ajusteze obiectivul pentru 2040 în viitor, dacă se va dovedi că politica climatică are efecte negative asupra economiei UE.
Parlamentul European trebuie acum să convină asupra propriei poziții privind obiectivul climatic pentru 2040 și să negocieze cu Consiliul UE, înainte ca obiectivul să devină lege.
