Noul act normativ, analizat de Profit.ro, va contribui inclusiv la implementarea componentei energetice a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), corelat și cu țintele și obiectivele din Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) actualizat, a transmis Executivul.
De asemenea, modificările și completările aduse prin acest act normativ cadrului legal național, necesar pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, pentru perioada 2025-2030, au în vedere:
- Sprijinirea producției de energie electrică din surse regenerabile, reglementarea autoconsumului acesteia și stabilirea țintelor de energiei regenerabile în sectoarele încălzirii, răcirii și transporturilor, pentru atingerea obiectivului național privind ponderea globală a energiei regenerabile în consumul final brut de energie în anul 2030;
- Stabilirea criteriilor de durabilitate și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă;
- Simplificarea și digitalizarea procedurilor administrative pentru autorizarea centralelor de energie regenerabilă;
- Sprijinirea producției de energie electrică din surse regenerabile, reglementarea autoconsumului acesteia și stabilirea țintelor de energiei regenerabile în sectoarele încălzirii, răcirii și transporturilor, pentru atingerea obiectivului național privind ponderea globală a energiei regenerabile în consumul final brut de energie în anul 2030;
- Implementarea observațiilor Comisiei Europene transmise prin avizul motivat suplimentar din 12 februarie 2025, în Cauza 2021/0333 care include instituirea cadrului de reglementare pentru promovarea comunităților energetice, precum și crearea cadrului legislativ pentru emiterea/tranzacționarea/anularea garanțiilor de origine;
- Cadrul de reglementare necesar pentru instituirea zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile. Actul normativ clarifică responsabilitățile instituțiilor implicate, îmbunătățind eficiența acestora și prevenind eventualele blocaje în procesul de autorizare;
- Adoptarea pe scară largă a energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, prin norme specifice pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă.
De asemenea, actul normativ clarifică responsabilitățile instituțiilor implicate, îmbunătățind eficiența acestora și prevenind eventualele blocaje în procesul de autorizare și reglementează desemnarea zonelor de infrastructură dedicate dezvoltării proiectelor de rețea și stocare, necesare integrării energiei regenerabile în sistemul energetic național.
″În plan social, promovarea acestui act normativ va contribui la reducerea costurilor energiei pentru consumatori și dezvoltarea unor comunități energetice locale, contribuind la diminuarea sărăciei energetice. În plus, această tranziție energetică este esențială pentru protejarea și restaurarea mediului, având un impact pozitiv asupra biodiversității și calității vieții cetățenilor. Crearea sistemelor de generare distribuită și a comunităților energetice locale asigură facilitarea și construcția de rețele locale, evitând probleme semnificative de racordare și ulterior, de echilibrarea rețelei″, mai arată Guvernul.
Componenta legată de comunitățile de energie a fost salutată și de Greenpeace, care a arătat că, ″După aproape trei ani de așteptare și solicitări din partea autorităților locale și societății civile, este adoptat actul normativ care creează cadrul legislativ necesar astfel încât cetățenii, primăriile, ONG-urile și întreprinderile mici să poată produce, gestiona și consuma împreună energie regenerabilă″.
Potrivit organizației de mediu, actul corectează lacunele de transpunere a Directivei (UE) 2018/2001 (RED II) din OUG 163/2022, care a lăsat un cadru incomplet și neaplicabil pentru inițiativele locale, lipsa unor definiții și proceduri clare blocând formarea comunităților de energie și lăsând România printre ultimele state europene fără o bază legală funcțională pentru implicarea cetățenilor în tranziția energetică.
″Comunitățile de energie vor putea, în sfârșit, instala și gestiona surse regenerabile la nivel local, partaja energia produsă și menține beneficiile economice la nivel local – vor crea locuri de muncă, vor spori incluziunea socială și vor reduce sărăcia energetică. Noul cadru clarifică modul în care aceste comunități pot fi înființate și operate, stabilește reguli pentru schimbul de energie între membri și oferă o bază pentru participarea activă a cetățenilor, primăriilor și întreprinderilor locale la tranziția energetică″, spune Greenpeace.
Conform actului normativ, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) are obligația de a elabora mai multe norme și metodologii în lunile următoare. Până la 31 decembrie 2025, instituția trebuie să adopte procedura de constituire a Registrului de comunități de energie, care va permite înregistrarea și recunoașterea oficială a acestora. Ulterior, până la 28 februarie 2026, ANRE trebuie să stabilească metodologia de analiză a costurilor și beneficiilor pentru partajarea energiei regenerabile în rețea, iar până la 31 martie 2026, să aprobe condițiile privind utilizarea capacităților de stocare ale comunităților și membrilor lor.
″Este un pas mult așteptat de cetățeni și administrațiile locale din întreaga țară – un pas pentru care oamenii, autoritățile locale și societatea civilă au luptat mult. Cerem ANRE să elaboreze urgent normele de implementare care vor face legea funcțională și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene să deblocheze fondurile din tranziția justă, astfel încât acest cadru legal să se transforme cât mai curând în proiecte reale – în energie curată produsă și folosită împreună.
Așteptăm publicarea în Monitorul Oficial a formei finale a ordonanței adoptate de Guvern, pentru a vedea și analiza textul complet al noului cadru legal privind comunitățile de energie″, a declarat Andrei Crăciun, coordonator de campanie în cadrul Greenpeace România.
