Astfel, în etapa de dezvoltare a proiectelor de parcuri eoliene offshore, dezvoltatorii vor datora o taxă pentru suprafețele pe care se execută lucrări de construcție, de la data aprobării de dezvoltare aplicabile și până la data punerii în funcțiune comercială a centralelor eoliene maritime.
Taxa aferentă etapei de dezvoltare se calculează prin înmulțirea suprafeței din perimetrele offshore concesionate pe care se derulează lucrări de construire cu valoarea unitară de 800 euro/km²/an calendaristic.
Cel mai mare perimetru care urmează să fie concesionat pe termen scurt are 631 km². Presupunând că s-ar derula lucrări pe toată suprafața, asta ar însemna o taxă de 504.800 euro pe an.
În etapa de exploatare se va datora o taxă pe suprafața construită a perimetrelor concesionate, inclusiv suprafața ocupată de cablurile electrice subacvatice de legătură cu punctele de racordare situate în afara perimetrului concesionat.
Taxa de exploatare se va calcula prin înmulțirea suprafeței menționate cu valoarea unitară de 1.500 euro/km²/an calendaristic.
Operatorii de parcuri eoliene offshore vor datora și o redevență, în cotă de 0,75% din veniturile obținute din exploatarea parcurilor eoliene offshore și din valorificarea energiei electrice produse de acestea.
″Documentația reglementează și premiumul de concesiune, distinct de redevența stabilită prin actul normativ, ca element opțional al ofertei financiare și obligație contractuală rezultată din procedura competitivă, plafonat prin documentația de atribuire astfel încât departajarea ofertelor să se realizeze preponderent pe baza calității tehnice a propunerilor. Mecanismul urmărește menținerea redevenței ca obligație fiscală stabilă și transparentă, concomitent cu asigurarea unei componente competitive prin care ofertanții să exprime valoarea economică suplimentară atribuită dreptului de concesiune″, scrie în nota de fundamentare.
Potrivit sursei citate, la stabilirea nivelului redevenței și al taxelor aferente concesiunilor eoliene offshore au fost avute în vedere nivelurile aplicabile în alte piețe europene, precum și stadiul incipient de dezvoltare a pieței din România.
″Valorile propuse – 800 euro/km²/an în etapa de dezvoltare, 1.500 euro/km²/an în etapa de exploatare și o redevență de 0,75% din veniturile realizate din exploatarea comercială – urmăresc menținerea unei sarcini financiare moderate înainte de începerea exploatării comerciale și creșterea acesteia odată cu intrarea proiectului în etapa în care generează venituri.
Nivelurile au fost calibrate astfel încât să nu afecteze fezabilitatea economică a primelor proiecte eoliene offshore din România și să rămână competitive în raport cu cele aplicabile în piețe europene mai mature″, explică Guvernul.
Executivul a mai aprobat, tot astăzi, procedura de recepție a lucrărilor, inclusiv a celor executate pe uscat, pentru centralele electrice eoliene offshore.
Săptămâna trecută a fost adoptat HG-ul privind concesionarea de perimetre în sectorul românesc al Mării Negre pentru dezvoltarea de parcuri eoliene offshore.
Măsura, anunțată anterior de Profit.ro, face parte din Jalonul 116, parte din Reforma 1 - Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile, inclus în Componenta 6 – Energie a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), vizează ″introducerea unui nou cadru specific pentru centralele pe bază de energie din surse regenerabile offshore″.
Valorificarea sectorului eolian offshore va avea impact pozitiv asupra economiei naționale, susșine Guvernul, prin atragerea de investiții semnificative, dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare și crearea de locuri de muncă, valoarea adăugată estimată fiind cuprinsă între 16 și 27 miliarde euro.
În acest scop, Legea nr. 121/2024 privind energia eoliană offshore a impus Ministerului Energiei să realizeze un studiu de specialitate în vederea pregătirii procesului de concesiune și a activităților de explorare, construcție și exploatare a centralelor electrice eoliene offshore.
″În baza studiului de specialitate (...), prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Energiei, se aprobă, până la data de 31 martie 2025, lista perimetrelor eoliene offshore care pot fi concesionate, definite prin coordonate topogeodezice. Aceasta include, pentru fiecare perimetru în parte, amplasamentul spațial în raport cu planul de amenajare a spațiului maritim, informații tehnice de bază, precum și informații privind impactul asupra mediului″, scrie în lege.
Studiul a fost finalizat, potrivit ministerului, și a fost întocmită lista perimetrelor eoliene offshore care pot fi concesionate în sectorul românesc al Mării Negre.
După aprobarea listei prin HG, Ministerul Energiei va iniția și derula proceduri competitive de concesionare a perimetrelor.
Într-o primă fază, pe termen scurt, vor fi scoase la concesionare 3 perimetre (1, 2 și 3), fiecare definind o zonă pentru un proiect eolian offshore propus, cu o capacitate totală de 3.100 MW, conform hotărârii aprobate.
″Aceste perimetre de concesiune se află în zone adecvate pentru proiecte eoliene offshore cu fundații fixe. Acestea sunt perimetrele de concesiune care ar trebui dezvoltate primele, deoarece sunt fezabile cu tehnologia offshore actuală și evită zonele cu sensibilitate ridicată″, spune Ministerul Energiei.
Faza 2, pe termen mediu, include perimetrele de concesiune 4 și 5, cu o capacitate totală de 2.400 MW.
″Aceste perimetre de concesiune se află în zone adecvate pentru fundații eoliene offshore fixe. Deși aceste perimetre de concesiune evită în mare măsură zonele evaluate ca având sensibilitate ridicată sau foarte ridicată pentru toate elementele de biodiversitate, sociale și tehnice, ele se suprapun cu o zonă militară sensibilă și cu zona-tampon din jurul unui poligon militar de tragere. Aceste zone militare trebuie mutate pentru ca perimetrele de concesiune din Faza 2 să poată fi dezvoltate. Acesta este motivul pentru care aceste perimetre de concesiune nu sunt incluse în Faza 1″, explică instituția.
Pe termen lung este avută în vedere faza 3, formată din zona de dezvoltare 6, cu o capacitate totală de 6.000 MW.
″Pentru ca aceste zone să fie fezabile, ar fi necesar ca tehnologiile fundațiilor fixe de mare adâncime sau flotante să se maturizeze. În prezent, aceasta se suprapune cu zone militare care ar trebui mutate dacă viitoarele zone de concesiune ar fi amplasate în anumite locații. Este probabil ca proiectele din această zonă să fie dezvoltate numai după 2035″, menționează ministerul.
Lista perimetrelor eoliene offshore propuse pentru concesionare în vederea dezvoltării energiei eoliene offshore în sectorul românesc al Mării Negre poate fi văzută aici.
″Potrivit analizelor realizate în cadrul raportului Băncii Mondiale Offshore Wind Roadmap for Romania, zona Mării Negre dispune de resurse eoliene semnificative, cu viteze medii ale vântului ce depășesc 7,5 m/s, fiind estimat un potențial tehnic total de aproximativ 76 GW, din care circa 22 GW ar putea fi instalați pe fundații fixe, iar 54 GW prin tehnologii flotante. Scenariile de dezvoltare analizate indică posibilitatea instalării unei capacități de 3 GW până în anul 2035 (scenariul moderat), respectiv până la 7 GW în cazul unei dezvoltări accelerate, ceea ce ar putea acoperi o pondere semnificativă din necesarul de energie electrică al României.
Obiectivul instalarii de 3 GW până în anul 2035 este asumat și prin Strategia energetică a României 2025–2035 și urmează a fi atins prin perimetrele din Faza 1, a căror capacitate totală estimată este de aproximativ 3,1 GW. Dezvoltarea sectorului eolian offshore are un impact pozitiv asupra economiei naționale, prin atragerea de investiții semnificative, dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare și crearea de locuri de muncă, valoarea adăugată estimată fiind cuprinsă între 16 și 27 miliarde euro″, mai arată Ministerul Energiei.
Între timp, Ministerul Economiei a elaborat un draft de Plan de măsuri pentru identificarea soluțiilor necesare pentru dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare locală pentru construcția de centrale eoliene offshore, în concordanță cu cele mai bune practici internaționale.
