"Pentru sectoarele de plajă care nu au PUZ, singura diferență este că acolo nu se vor putea construi terase. Adică operatorul economic care a licitat, a dorit să se înregistreze și să obțină această plajă, știe de la momentul în care a închiriat acea plajă că nu va putea să construiască terase, pentru că nu a existat un PUZ.
Altfel, activitatea economică se va putea desfășura, dar fără construcții pe acea terasă, pe acel sector.
Anul acesta ne asigurăm foarte clar că operatorii economici știu de la bun început unde se pot construi beach baruri și unde nu se pot construi beach baruri, unde există PUZ-uri și unde nu există PUZ-uri, am trecut de la bun început în licitație.
Este perfect în regulă că au licitat și că vor să închirieze acea plajă, dar știu de la bun început că nu pot construi beach baruri pe acele zone", a afirmat Buzoianu.
Pe subiectul utilităților din zona plajelor, ministra de resort a punctat faptul că primăriile au obligația, de 20 de ani, să permită instalarea acestor facilități, scrie Agerpres.
"În ceea ce privește utilitățile, am mai spus-o și o repet: există deja de 20 de ani de zile obligația primăriilor de a facilita utilitățile în zona plajelor. Suntem 20 de ani mai târziu și pe anumite sectoare există utilități și acolo unde există utilități operatorii economici nu mai au motiv să nu se conecteze la utilitățile respective și să își creeze propriile sisteme îngropate nisip. Deci, asta nu mai poate să fie o soluție pentru plajele din România, pentru că, de fapt, în realitate, nu este o soluție, ci este o un risc de sănătate publică pentru cetățeni.
Operatorii nu vor putea să asigure utilități acolo unde nu există utilități date de către primării. Tocmai asta este ideea: să nu mai întoarcem ochii și să cerem primăriilor să livreze acele utilități în toate sectoarele", a explicat șefa de la Mediu.
Recent, ministrul a declarat, la Constanța, că plajele litoralului românesc nu trebuie să fie 'vestul sălbatic', ci că acestea trebuie să fie 'civilizate' și turiștii să se poată bucura de servicii minimale - VEZI MAI JOS
Potrivit acesteia, autoritățile vor continua verificarea plajelor pe întreg litoralul, după găsirea, în cursul săptămânii trecute, a construcțiilor ilegale care erau îngropate în nisip.
Referitor la licitații, Diana Buzoianu a afirmat că pentru plajele din Năvodari există un număr-record de operatori, peste 300, pentru închirierea a mai puțin de 60 subsectoare.
Anterior vizitei ministrei de resort pe plajele din județul Constanța, Asociația Operatorilor de Plajă Năvodari (AOPN) a anunțat că a atacat în instanță procedura de licitație pentru plajele litoralului din zona Năvodari și solicită rezolvarea problemelor structurale ale plajelor înainte de organizarea licitațiilor.
Astfel, organizația a sesizat Curtea de Apel Constanța cu o acțiune prin care solicită suspendarea procedurii de licitație organizate de Administrația Națională 'Apele Române' pentru închirierea a 58 de subsectoare de plaja din zona Năvodari.
Descoperire pe plajă - țevi care intră în mare. Ministru: Plajele din România nu trebuie să fie Vestul Sălbatic
Plajele din România nu trebuie să fie Vestul Sălbatic, ci trebuie să fie civilizate, spune ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
Ea a precizat că nu trebuie să existe cazuri în care un turist să facă plajă și sub el să se afle fose ilegale sau rezervoare de gaz ilegale, așa cum au fost găsite pe plaja din Năvodari.
Buzoianu a mai anunțat că a descoperit țevi care intră în mare și urmează să fie făcute verificări pentru a se stabili proveniența acestora.
Inspectorii ABA Dobrogea-Litoral au descoperit, împreună cu specialiștii ISU Dobrogea și cu echipele Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Constanța, noi instalații îngropate ilegal pe plajele din Năvodari.
După ce recent au fost identificate rezervoare de gaz, acum au fost găsite fose septice îngropate în nisip.
"Vorbim deja de 3 fose identificate astăzi care fuseseră îngropate pe plajele din Năvodari și 3 identificate pe plaja Margona.
Pe scurt: așa arată un domeniu care a fost tratat ca Vestul Sălbatic. Nu vom accepta asta pe viitor. În toate cazurile operatorii economici vor suporta consecințele legale. Legea e lege pentru toți", spune ministrul Mediului.
”Administrația Națională ”Apele Române” (ANAR) a înregistrat un interes record pentru licitația publică privind închirierea a 58 de subsectoare de plajă din zona Năvodari. În total au fost depuse 303 oferte, iar pentru unele subsectoare s-au înregistrat până la 15 oferte, ceea ce indică un interes ridicat din partea operatorilor economici pentru administrarea acestor suprafețe”, au transmis reprezentanții MInisterului Mediului.
Potrivit documentului citat, numărul mare de oferte vine în contextul introducerii unor criterii mai clare și mai exigente în caietul de sarcini, care nu mai evaluează doar oferta financiară, ci și calitatea serviciilor și modul în care vor fi amenajate și administrate plajele.
”Interesul foarte mare arată că atunci când regulile sunt clare și standardele cresc, piața răspunde. Am schimbat modul în care sunt evaluate ofertele pentru că litoralul românesc are nevoie de servicii mai bune, de plaje curate și de facilități moderne pentru turiști.
Evident, aceste reguli noi au deranjat firmele care, ani la rând, au pus monopol pe anumite sectoare de plajă.
Unele dintre aceste firme, conectate direct la politicieni locali, au atacat în instanță caietul de sarcini, în speranța că vor bloca procedura și vor păstra vechile metehne și obiceiuri. Nu ne întoarcem la acele practici. Litoralul trebuie administrat în interes public, cu standarde europene și cu respect pentru mediu și pentru turiști”, a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.
Potrivit datelor transmise de către oficialii ministerului, caietul de sarcini introduce criterii care vizează protecția mediului, inclusiv menținerea curățeniei, colectarea separată a deșeurilor și măsuri de protecție fonică.
De asemenea, operatorii trebuie să asigure acces real la plajă și la mare pentru toate categoriile de persoane, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități.
Totodată, sunt evaluate capacitatea economică și experiența relevantă a operatorilor, precum și soluțiile de infrastructură sustenabilă propuse.
Printre cerințe se numără amenajări cu impact minim asupra mediului, umbrire naturală și existența unor facilități sanitare adecvate.
”Pentru prima dată, procedura include și o componentă de inovare, care încurajează integrarea unor soluții moderne precum cabine cu dozare automată de loțiune cu factor de protecție solară (SPF), integrare digitală pentru servicii destinate turiștilor sau utilizarea energiei cu impact redus asupra mediului ori a energiei regenerabile. De asemenea, operatorii pot propune activități care transformă plaja într-un spațiu de recreere diversificat, precum zone pentru yoga sau pilates, terenuri pentru sporturi de plajă ori spații de fitness în aer liber”, se mai arată în comunicatul de presă.
Ministerul Mediului anunță că un alt criteriu este calitatea dotărilor, fiind încurajate echipamente realizate din materiale sustenabile, umbrele cu protecție UV certificată și servicii suplimentare pentru turiști, inclusiv facilități gratuite precum apă sau prosoape.
Deschiderea ofertelor este programată în perioada 10–12 martie, iar evaluarea acestora va fi realizată de cinci comisii constituite la nivel național.
Schimbări pe plajă: Mai puține șezlonguri puse ca „sardinele” - ministru
Ministra Mediului a declarat că litoralul românesc va deveni mai aerisit, mai accesibil persoanelor cu dizabilități și cu mai puține șezlonguri așezate ca „sardinele”, astfel încât cine dorește să vină cu prosopul și să stea la plajă să aibă loc să dacă acest lucru.
La Năvodari, autoritățile au lansat o licitație transparente pentru terenurile de pe plajă, stabilind clar unde și ce poate fi construit, de la beach-baruri la spații pentru activități culturale și recreative și urmează să fie lansată o licitație și pentru Mamaia Nord.
„Foarte multe ilegalități au fost comise și când am început să ne uităm la această situație, toată lumea a început să se agite în stânga și în dreapta, mai ales oamenii de la nivel local, cu putere la nivel local, care evident că au beneficiat de acest status quo, în care toată lumea a întors ochii și nu au văzut când se ridicau clădirile ilegale pe plaje.
Avem și exemple de bune practici. Pe de o parte am identificat și problema, am ieșit cu raportul public care a arătat că sunt peste 4.000 de construcții ilegale în zona costieră”, a declarat Diana Buzoianu, întrebată despre starea litoralului românesc, despre faptul că e supraglomerat și afectat de construcții haotice, iar românii au preferat să cheltuie, anul trecut, aproximativ 11 miliarde euro în turism în alte țări.
Ea a subliniat că instanțele vor decide soarta oficială a acestor construcții.
„Sigur, instanța va decide la final oficial în acest sens, dar sunt 4.000 de construcții care sunt cel puțin suspecte a fi ilegale. O parte din aceste construcții deja au fost dărâmate. Avem exemplu de la Năvodari, unde zeci de construcții ilegale au fost deja dărâmate”, a explicat ministra Mediului.
Măsurile pentru litoralul românesc
Diana Buzoianu a explicat măsurile luate pentru a evita haosul și pentru a permite dezvoltarea legală.
„Acum, ca să arătăm că se poate și construi corect pe acest litoral, am lansat caietul de sarcini și achiziția pentru toate terenurile care vor veni din plajă pentru închirierea lor, și am făcut niște lucruri foarte interesante pentru prima dată în România. În primul rând, caietul de sarcini a fost dezbătut public, cu business, cu oameni care au venit să ne spună care ar trebui să fie criteriile care să fie luate în considerare, să nu mai fie totul făcut în spatele ușilor închise. Când am zis prima dată că vom face aceste dezbateri, s-au albit niște fețe. S-a lăsat o liniște”, a precizat ea.
Ministra Mediului a explicat și diferența față de vechile proceduri: „În trecut apărea caietul de sarcini, avea un criteriu sau două, care aveau 80% din pondere și dacă te încadrai la cele două criterii, gata, se termină bâlciul.”.
Ce vor vedea turiștii în următorii doi ani
Întrebată ce schimbări concrete se vor observa pe litoral, Diana Buzoianu a răspus: „Pe plaja de la Năvodari, unde am lansat deja această achiziție publică, se va vedea în felul următor: am lansat această achiziție spunând foarte clar pe ce terenuri se poate construi un beach bar, de exemplu, și care este dimensiunea”.
„Deci acum nu mai poate să vină nimeni să spună - «ah, am închiriat o plajă pentru 10 ani și nu știam că acolo nu se poate construi» sau «credeam că se poate construi pe o suprafață de cinci ori mai mare». Că am avut și aceste cazuri cu beach-bar-uri care trebuiau să fie de 50 de metri și au ajuns la 800 de metri. Deci pe de o parte se va respecta mult mai restrictiv această lege”, a completat Buzoianu. Ea a subliniat că o premieră ar fi că au fost incluse criterii inclusiv pentru a accesibiliza litoralul românesc persoanelor cu dizabilități.
„Am trecut criterii inclusiv pe zona de accesibilizare pentru persoane cu dizabilități. Am crescut plaja de ofertanți, am introdus mult mai mulți actori din HoReCa, inclusiv operatori care să poată să desfășoare activități creative, culturale. Lucruri care până acum păreau un mit, care nu s-ar fi putut întâmpla niciodată pe plajele din România. Eu cred că ține de noi să arătăm că inovația, apropo, am introdus inclusiv criterii de inovație – folosirea unor echipamente, unor instrumente digitale. Sper ca din această achiziție să reiasă măcar idei mai creative de cum ne uităm noi la plajă, ca să aducem acei oameni care astăzi aleg să plece pe plajă în altă parte”, a spus ea.
O plajă mai aerisită și mai prietenoasă
Când a fost întrebată dacă litoralul va fi mai aerisit, Diana Buzoianu a răspuns simplu: „Da, mult mai aerisită. În primul rând, da, mult mai aerisită.”
Chestionată despre planurile pentru Mamaia Nord, ministra Mediului a explicat: „Pe Năvodari, cel puțin. Urmează să fie lansate licitațiile și la Mamaia Nord și vom avea un caiet de sarcini similar. Nu văd de ce am modifica substanțial acest caiet”.
„Nu știu dacă neapărat așa, dar va fi mult mai evident că n-o să mai poată să câștige numai firme care vin și spun – vom pune șezlonguri ca sardinele. Vor trebui să mai vină și cu altceva, să mai gândească și niște alte activități care pot fi desfășurate acolo. Nu mai merge să avem plaje de șezlonguri, doar atâta și un om care vrea să vină pe plaje și să-și pună un prosop și să stea, să nu aibă loc unde să facă asta”, a concluzionat Buzoianu.
Potrivit ANAR, suprafețele scoase la închiriere au categorii diferite de utilizare, iar pentru unele perimetre este permisă amplasarea de beach-baruri, conform documentațiilor urbanistice în vigoare.
