Dintre țările UE, Cipru, Malta și România au cele mai mari valori, de peste 20% (media UE este de 5,8%) ale Indicelui de Exploatare a apei ( WEI+), 20% fiind pragul de la care indicele semnalează un deficit de apă, scrie Eurostat, biroul de Statistică al UE.
Indicele de exploatare a apei (WEI +) măsoară consumul total de apă dulce ca procent din resursele regenerabile de apă dulce (apă freatică și de suprafață) la un moment și un loc dat. Cuantifică câtă apă este extrasă și câtă apă se reîntoarce în mediu după utilizare. Diferența dintre captarea și returul de apă este considerată ca fiind utilizarea apei și ilustrează presiunea asupra resurselor regenerabile de apă dulce din cauza cererii de apă, scrie Hotnews.ro.
25 martie - Eveniment Profit.ro IMM - Micii antreprenori, prinși în mijlocul tensiunilor economice și sociale
3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Anul trecut, unul din motoarele inflației din România a fost seceta prelungită
E drept, diferențele regionale și severitatea deficitului de apă din lunile de vară nu sunt vizibile în aceste valori medii naționale anuale. Anul trecut, unul din motoarele inflației din România a fost penuria de produse din cauza secetei prelungite.
În sudul Europei, deficitul de apă e agravat de presiunea asupra resurselor de apă din cauza nevoilor agricole, aprovizionării publice și turismului.
Anul trecut, scrie NY Times, pe măsură ce un val de căldură prelungit a pârjolit Grecia la mijlocul lunii iunie, cu temperaturi care ating peste 104 grade Fahrenheit, locuitorii din Sifnos, o mică insulă din vestul Cicladelor, s-au confruntat cu un coșmar devenit realitate: robinetele au rămas fără apă.
După luni de zile fără precipitații și cu temperaturi record, insula a trebuit să se bazeze pe unități de desalinizare pentru a transforma apa de mare în apă dulce pentru cei 2.600 de locuitori ai săi și pentru miile de turiști. Iar când una dintre cele patru unități s-a stricat în iunie, alimentarea cu apă a lăsat locuințele și camerele de hotel fără apă timp de 10 zile.
„A fost un dezastru”, și-a amintit Roula Katselou, în vârstă de 50 de ani, locuitoare din Exambela, unul dintre cele mai mari sate de pe insulă. „Nu puteam face duș, găti sau face curat. A trebuit să cărăm găleți cu apă de la vecinii noștri care aveau cisterne și să cumpărăm apă îmbuteliată pentru a spăla copiii.”
În România nu s-a ajuns la o asemenea situație, dar un raport al Băncii Mondiale arată că furnizorii de apă nu au pregătirea și capacitatea de a gestiona perioadele secetoase.
În timpul secetei din 2022, Asociația Română a Apelor (ARA) și Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice – ANRSC, au primit mai multe sesizări furnizorilor de servicii din România cu privire la provocările cu care se confruntă pentru a menține aprovizionarea cu apă.
Într-un sondaj făcut de Banca Mondială, majoritatea respondenților și-au exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea pericolelor de secetă, mulți dintre ei confirmând că au fost afectați într-un fel de secetă.
Debitele scăzute conduc la concentrații mai mari de impurități care necesită tratamente suplimentare și costuri de exploatare crescânde
În unele cazuri, deficitul necesită procese mai complicate de extracție a apei, fiind necesare resurse tot mai mari, arată raportul Băncii Mondiale.
De exemplu, condițiile de debit scăzut conduc la concentrații mai mari de impurități care necesită un tratament suplimentar și costuri de exploatare crescânde. Activitățile crescute de pompare și tratare în timpul secetei conduc la un consum mai mare de energie, iar presiunea suplimentară asupra infrastructurii de apă accelerează uzura echipamentelor și instalațiilor.
Oficialii români spun că furnizarea de apă potabilă sigură necesită mai multă muncă în condiții de secetă, dar că angajarea de personal suplimentar nu este fezabilă.
Din 1951, România a trecut prin mai multe perioade secetoase prelungite și două secete la nivel național (2012 și 2022). Indicii de secetă pe termen mediu și lung arată că România a cunoscut perioade mai lungi de secetă de cel puțin trei ori între 1951 și 2022. Reamintim că 22 martie este Ziua Mondială a Apei.
