Rata cumulată de respingere a vizelor de lungă ședere pentru muncitorii străini care vor să se angajeze în România a ajuns anul trecut la aproape 30%, procent dublu față de anul 2022, indică date oficiale analizate de Profit.ro. Printre motivele refuzului s-au numărat lipsa documentelor care să ateste cunoașterea profesiilor, necunoșterea limbii engleze sau chiar suspiciuni de trafic de persoane sau risc la adresa securității naționale.
De ce este important: Guvernul a stabilit, în decembrie, un contingent de 100.000 de muncitori străini care vor putea fi admiși anul acesta pe piața muncii din România, după ce inițial lua în calcul un contingent de 140.000 de lucrători străini. O astfel de cotă ar fi reprezentat o creștere substanțială față de nivelul de 100.000 stabilit pentru ultimii doi ani. Numărul de muncitori care au putut avea acces anul trecut pe piața muncii din România a rămas la nivelul de 100.000 persoane, similar celui din 2022.
Mai este important: Revizuirea propunerii Guvernului a venit după ce Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) a anunțat că nu a fost epuizat contingentul de 100.000 de muncitori străini decis de autorități pentru 2023 și doar aproximativ jumătate dintre aceștia au fost aduși, în realitate, în România.
Date analizate de Profit.ro arată că, pe parcursul anului 2022, rata de respingere a vizelor de lungă ședere pentru angajare în muncă (D/AM) a fost de 8,81%, iar 6,3% au fost anulate sau revocate ulterior emiterii acestora. Prin urmare, peste 15% dintre solicitări au fost respinse.
Pe parcursul anului 2023 au fost respinse circa 23,5% dintre vizele de tip D/AM solicitate, iar 5,59% au fost anulate sau revocate ulterior emiterii acestora, ajungând-se astfel la respingerea a 29,18% din totalul solicitărilor.
Motivele principale, prevăzute de lege, care au stat la baza deciziilor de respingere sunt următoarele:
- necunoașterea de către solicitantul de viză a unui minimum de informații cu privire la locul de muncă pe care urmează să îl ocupe în România, la natura activităților de lucru sau lipsa pregătirii care să îi acorde posibilitatea de a ocupa respectivul loc de muncă. Astfel, pe parcursul anului trecut, au fost remarcați ”numeroși solicitanți de viză care intenționau să se angajeze în calitate de șoferi de tir, însă nu erau capabili să recunoască semnele de circulație și nu dețineau un permis de conducere, recunoscut internațional, care să le permită conducerea unor autovehicule care se încadrează în categoria C”;
- imposibilitatea realizării interviului consular din cauza necunoașterii de către solicitanți a limbii engleze, în ciuda faptului că aceștia au depus o declarație pe proprie răspundere că sunt cunoscători ai limbii engleze în dosarul de obținere a avizului de angajare în muncă, document premergător solicitării de viză, emis de către Inspectoratul General pentru Imigrări;
- identificarea în cadrul interviului consular a unor indicii de migrație ilegală sau a unor suspiciuni consolidate că persoanele ar putea fi victime ale traficului de persoane sau ”de posibil risc la adresa securității naționale”;
- neprezentarea documentației necesare pentru obținerea categoriei de viză solicitate sau existența unor îndoieli întemeiate cu privire la autenticitatea documentelor justificative înaintate de către solicitant sau cu privire la veridicitatea datelor pe care acestea le cuprind.
