"Ar trebui să rămân sau să plec?" Aceasta este întrebarea cu care se confruntă mulți dintre tinerii din Hong Kong, la 25 de ani după ce orașul a revenit sub dominație chineză, potrivit Al Jazeera.
La momentul retrocedării, în 1997, Beijingul a promis fostei colonii britanice 50 de ani de autoguvernare, precum și drepturi civile și politice care nu există în partea continentală condusă de Partidul Comunist, scrie Hotnews.ro.
Însă represiunea tot mai intensă a Beijingului asupra libertăților din oraș - inclusiv o lege privind securitatea națională adoptată în 2020 care a eliminat practic orice disidență - a modificat iremediabil viața locuitorilor din Hong Kong.
"Lucrurile despre care am presupus că vor fi mereu aici s-au estompat treptat, cum ar fi sistemul în sine, cum ar fi libertatea de exprimare, libertatea presei, toate acestea, iar noi ne-am pierdut încrederea în guvernul nostru", a declarat Iris, o locuitoare din Hong Kong în vârstă de 25 de ani, născută în anul retrocedării.
"În general, generația noastră este destul de deznădăjduită în ceea ce privește viitorul", a spus ea, cerând să i se folosească doar prenumele. Angajata a spus că mulți oameni din Hong Kong văd generația ei ca fiind "blestemată".
Locuitorii din Hong Kong născuți aproximativ în momentul retrocedării au crescut într-o atmosferă de rezistență față de invadarea de către Beijing a modului lor de viață.
Ei erau copii în timpul demonstrațiilor în masă împotriva unei propuneri de lege privind securitatea națională în 2003 și adolescenți în timpul protestelor Occupy Central din 2014, declanșate de refuzul Beijingului de a permite alegeri directe pentru conducerea orașului.
Aceste demonstrații au fost urmate în 2019 de proteste în masă împotriva planurilor de a permite extrădările către continent. Protestele, care au început în mod pașnic înainte de a se transforma în violențe, s-au extins pentru a include apeluri pentru o mai mare autonomie și chiar independență față de Beijing.
Beijingul a răspuns anul următor prin impunerea unei legislații draconice privind securitatea națională care interzicea acte vag definite de subversiune, secesiune, terorism sau complicitate cu forțele străine. De atunci, cea mai mare parte a opoziției politice din oraș a fost întemnițată sau forțată să plece în exil, zeci de organizații ale societății civile au fost desființate, iar instituțiile media critice și independente au fost forțate să se închidă.
Conform unei revizuiri radicale a sistemului electoral, numai candidații considerați "patrioți" pot concura pentru locurile din camera legislativă a orașului.
60% dintre tineri doresc sa migreze
Pe fondul diminuării libertăților, aproape 60% dintre tineri și-au exprimat dorința de a emigra în 2021, potrivit unui sondaj realizat de Universitatea chineză din Hong Kong.
Ca grup, tinerii din Hong Kong sunt mai activi din punct de vedere politic decât rezidenții mai în vârstă, sondajele efectuate în 2019 arătând că aproximativ 87% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani au susținut protestele prodemocrație, iar 63% au declarat că au participat personal.
Locuitorii din Hong Kong cu vârsta sub 25 de ani au mai puține opțiuni pentru a scăpa de noua realitate politică a orașului decât rezidenții mai în vârstă.
În timp ce cei născuți înainte de transferul de la 1 iulie 1997 au dreptul la un pașaport British National Overseas, care, începând de anul trecut, a oferit o cale de rezidență în Regatul Unit, rezidenții mai tineri trebuie să caute canale de angajare, studiu sau familie pentru a emigra.
"Ca cineva care s-a născut în 1997, uneori ai impresia că viitorul tău a fost deja decis de persoanele care s-au născut înainte de 1997 și că nu faci parte din conversația despre cum arată viitorul tău", a declarat Anna, care a cerut să fie identificată doar după prenume.
Activista politică în vârstă de 25 de ani trăiește în exil în afara Hong Kong-ului de când s-a implicat în gestionarea canalelor Telegram care au fost folosite în organizarea protestelor din 2019. Astfel de activități le-au adus altor protestatari pedepse lungi cu închisoarea.
Anna a declarat că decizia a fost dificilă pentru ea și familia sa - o decizie pe care nu toți tinerii din Hong Kong sunt capabili sau pregătiți să o ia.
Gary Pui-fung Wong, lector la Universitatea din Leeds, ale cărui cercetări includ istoria culturală a Hong Kong-ului, a declarat că presiunile combinate ale faptului de a fi un locuitor al Hong Kong-ului și o persoană tânără sunt un amestec puternic.
Mulți oameni de 20 de ani trec printr-o fază de tranziție, deoarece încep să se gândească mai serios la viitoarele lor cariere și la perspectivele familiale, a spus Wong. Chiar și înainte de 2019, a spus el, acest lucru a fost dificil în Hong Kong, unde închirierea - ca să nu mai vorbim de cumpărarea - unui apartament nu este la îndemâna celor mai mulți tineri.
"În acest moment, ei trebuie să ia în considerare viitorul orașului în planul lor personal", a declarat Wong pentru Al Jazeera.
"Dacă integrarea Hong Kong-ului în China continentală continuă, atunci acest oraș s-ar putea să se confrunte cu schimbări fundamentale, așa că trebuie să se gândească la migrație și mai ales dacă Marea Britanie și Canada deschid opțiuni pentru unii absolvenți [universitari] de a se muta.", spune el.
