Prețedintele Iohannis a reclamat la Curtea Constituțională neconstiționalitatea legii prin care toate localitățile sunt obligate să folosească în denumirea lor litera ”â” în locul literii ”î”, conform regulilor Academiei. Șeful statului reclamă însă un amendament inițiat de UDMR și acceptatat de actuala majoritatea de guvernământ, prin care este interzisă orice modificare a limitelor teritoriale ale județelor, orașelor, comunelor și satelor cu scopul sau efectul schimbării ponderii cetățenilor aparținând minorității naționale.
Proiectul fusese adoptat adoptat la începutul acestei luni de către Parlament, iar toate actele de identitate, pașapoartele sau permisele de conducere ar fi urmat să fie modificate conform acestei grafii dacă adresa include o astfel de localitate.
În Camera Deputaților, UDMR a reușit să introducă însă amendamentul care interzice orice modificare a limitelor județelor, orașelor, comunelor și satelor care are ca scop sau efect schimbarea ponderii cetățenilor aparținând minorității naționale.
Șeful statului reclamă în primul rând că, prin introducerea acestei prevederi, este încălcat principiul bicameralismului, deoarece în forma finală proiectul de lege cuprinde prevederi noi cu totul diferite decâte cele votate de Senat.
De asemenea, președintele Iohannis reclamă că prevederea UDMR în sine este neconstituțională deoarece Legea administrației publice locale permite populației dintr-o unitate administrativ-teritorială să își poată manifesta voința cu privire la modificarea limitelor teritoriale ale respectivei unități, prin referendum. De asemenea, dispozițiile constituționale privind suveranitatea permit exprimarea voinței unei comunități în raport cu necesitățile economice, arată Klaus Iohannis.
”Așadar, pe cale de interpretare, exigențele constituționale referitoare la organizarea teritoriului, suveranitate și autonomie locală nu permit instituirea unei interdicții cu privire la exprimarea voinței cetățenilor dintr-o unitate administrativ-teritorială în ceea ce privește modificarea limitelor teritoriale ale acesteia. În plus, circumstanțierea unei astfel de interdicții - prin raportare la un scop sau efect ce ar conduce la schimbarea ponderii cetățenilor aparținând minorității naționale în unitatea administrativ-teritorială în cauză, precum și la afectarea drepturilor și libertăților acestora - este neclară și imposibil de stabilit. Calificarea unei astfel de acțiuni prin raportare la un alt scop și efect decât cel de delimitare teritorială, astfel încât aceasta să se înscrie în ipoteza interdicției este imposibil de realizat, nu este stabilită entitatea care va analiza scopul și va constata efectul și nu sunt prevăzute consecințele încălcării acestei interdicții”, argumentează președintele.
Măsura de schimbare a grafiei este propusă în contextul în care unor localități le-a fost schimbată, după 1989, prin lege, grafia numelui, fiind înlocuită litera ”î” cu ”â”, dar în cazul multor altor localități nu există vreun act normativ care să prevadă această modificare.
Astfel, în Anexa la Legea nr. 2/ 1968 privind componența unităților administrativ teritoriale, numele localităților a fost modificat doar în cazurile particulare în care acestea au fost actualizate prin lege.
De exemplu, în 1994, orașul Cîmpulung a devenit prin lege municipiul Câmpulung, iar, în 2003, satul Sînnicolau Român, din județul Bihor, a devenit comuna Sânnicolau Român, astfel de modificări fiind frecvente în legislație.
Folosirea grafiei cu ”â” nu este însă generalizată, astfel că dacă în județul Bihor avem Sânnicolau Român, întâlnim de asemenea și Sînmartin. Un alt exemplu elocvent sunt localitățile care au în nume componenta ”Târgu”: în timp ce în județul Gorj regăsim municipiul Târgu Jiu, în județul Mureș autoritățile folosesc scrierea cu ”î” în cazul municipiului Tîrgu Mureș.
În prezent, schimbarea denumirii unei localități este posibilă doar în urma unui referendum local și prin lege aprobată de Parlament.
Prin urmare, proiectul de lege prevede că, ”în cazul unităților administrativ-teritoriale” care conțin în denumirea acestora litera ”î”, aceasta se va înlocui cu litera ”â”, prin aplicarea regulilor stabilite prin Hotărârea Adunării Generale a Academiei Române, din 17 februarie 1993, privind revenirea la ”â” și ”sunt” în grafia limbii române”.
Conform proiectului, înscrierea denumirii noii unități administrativ-teritoriale în actele de identitate, pașapoarte și permise de conducere se va realiza odată cu înlocuirea acestora la expirarea termenului de valabilitate. Senatorii au stabilit însă că, la cerere, actele respective vor putea fi modificate înainte de expirare.
Înscrisurile oficiale emise până la intrarea în vigoare a noii legi, în care denumirile sunt înscrise cu ”î”, își vor păstra însă valabilitatea.
De asemenea, proiectul clarifică și cazurile în care unele comune au fost declarate orașe, dar nu a fost stabilit în mod explicit care sate trec la statutul urban și care român doar sate aparținătoare noului oraș, fiind propusă astfel actualizarea anexei legii privind componența unităților administrativ teritoriale.
